Din 100 de jurnaliști care sunt victime ale deepfake-urilor, 74 sunt femei

Pe măsură ce tehnologia inteligenței artificiale genera­tive se răspândește tot mai rapid, instrumente precum deepfake-urile devin o amenințare serioasă pentru media. O analiză realizată de organizația Reporters Without Borders (RSF) a identificat cel puțin 100 de cazuri de jurnaliști din 27 de țări care au devenit victime ale deepfake-urilor între decembrie 2023 și decembrie 2025.

Și mai îngrijorător este că, din cei 100 de lucrători media afectați, în 74% din cazuri sunt victime femei, devenind astfel și o formă de violență de gen. 13% dintre aceste atacuri au constat în deepfake-uri pornografice menite să le hărțuiască sau să le ruineze reputația profesională și personală.

Fenomen la scară globală

Un exemplu notabil este cazul Cristinei Caicedo Smit, jurnalistă pentru Voice of America. În 2025, imaginea și vocea ei au fost folosite într-un clip fals postat pe X în care aparent critica personalități publice și susținând politici cu caracter politic sensibil.

Un alt caz analizat de RSF a vizat prezentatorul portughez Pedro Benevides, al cărui chip și voce au fost manipulate într-un video distribuit pe Facebook, susținând în mod fals teorii conspiraționiste despre guvern și vaccinare. Chiar și după ce jurnalistul a publicat un mesaj de dezmințire, mulți spectatori au continuat să creadă în veridicitatea afirmațiilor din materialul fals.

Deepfake-urile nu se limitează la politică. În Africa de Sud, prezentatoarea Leanne Manas a fost ținta unor clipuri care o plasau în reclame false pentru produse farmaceutice sau scheme de criptomonede, ceea ce i-a afectat reputația și a atras mesajele agresive ale unor utilizatori care au crezut conținutul contrafăcut.

Femeile, vizate în mod disproporționat

Tendința de a folosi deepfake împotriva femeilor jurnaliști se suprapune unei alte probleme semnalate de RSF: hărțuirea cibernetică pe bază de gen. Raportul privind Ziua Internațională a Drepturilor Femeii arată că peste 60% dintre jurnaliștii care acoperă subiecte legate de drepturile femeilor sau violența de gen raportează cazuri de cyber-hărțuire intensă, ceea ce reflectă un climat ostil în care vocile feministe uneori reduse la tăcere.

Un alt element cheie al raportului RSF este dificultatea de a trage la răspundere creatorii de deepfake-uri. Deepfake-urile politice ajung să circule rapid și masiv pe rețelele sociale, iar autoritățile deseori nu reușesc să identifice și să sancționeze făptuitorii. În Slovacia, jurnalista Monika Todová a depus o plângere pentru defăimare legată de un audio fals ce o acuza de fraudă electorală, însă ancheta a fost în cele din urmă închisă din lipsă de rezultate.

Acest nivel ridicat de impunitate, combinat cu evoluția rapidă a tehnologiilor deepfake, face ca astfel de materiale să se răspândească adesea înainte ca platformele sau autoritățile să poată interveni eficient.  Chiar și în situațiile (foarte rare) în care conținutul este eliminat de pe o rețea socială, el poate fi repostat rapid sau redistribuit de conturi multiple, ceea ce complică și mai mult gestionarea fenomenului.

Este îngrijorător să realizăm că, chiar și în jurnalism, femeile sunt mult mai predispuse decât colegii lor bărbați să devină victime. Cu toate acestea, dacă privim peisajul global, nu este deloc surprinzător: una din trei femei la nivel mondial este victima unui fel de violență fizică sau sexuală, în timp ce misoginia variază de la micro-agresiuni înrădăcinate în cultură la atacuri cotidiene. Statele care anterior susțineau drepturile femeilor le-au privat acum de dreptul de a decide asupra propriului corp și lumea nu duce lipsa de politicieni care încearcă să le înfățișeze pe femei ca fiind lipsite de voce, încătușate și cu o autonomie redusă sau chiar inexistentă. Pe rețelele de socializare, trenduri precum „trad wife” câștigă teren, atrăgând tinerele femei prin evitarea constantă a adevărului: că ele, în calitate de influenceri, au independență financiară, în timp ce acest lucru nu este valabil pentru toate femeile care stau acasă.

Vocile femeilor în mass-media sunt mai importante ca niciodată, altfel riscăm să avem o imagine foarte limitată a lumii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *