Dacă ai acces la internet, e mai probabil să votezi. Modurile în care social media ne influențează convingerile

Apariția internetului și dezvoltarea acestuia în moduri în care în anii ’80-’90 păreau doar niște ficțiuni au schimbat multe elemente ale societății. Putem spune chiar că net-ul și rețelele de socializare au modelat sub o altă formă chiar și modul de gândire al oamenilor atunci când vine vorba de scrutine electorale.

Un element indispensabil?

Dacă trăiești în mediul urban, într-o țară democrată și cu o economie cât de cât stabilă, atunci cel mai probabil internetul și social media e o parte integrată din viața ta. În funcție de vârstă, s-ar putea presupune chiar că internetul te ajută în multe aspecte sociale – educație, muncă, rezolvarea unor probleme urgente. Acesta poate fi numit cu ușurință o necesitate în anumite părți ale lumii, unde societatea avansează într-un ritm alert.

Uniunea Internațională pentru Telecomunicații spune că din numărul total de oameni de pe planetă, puțin sub jumătate din ei au acces la internet. Situația se schimbă atunci când ne referim la țările dezvoltate – putem spune că în anumite părți ale lumii, aproape toți (81%) au acces la net. Două miliarde de oameni din statele dezvoltate sunt conectați, iar toate semnele arată că această cifră nu va stagna. Din contră.

Trend-ul nu este foarte diferit atunci când vorbim despre rețelele de socializare. O statistică arată că la nivel mondial, 3.2 miliarde de persoane se conectează zilnic la conturile lor de social media. Dezvoltarea telefoanelor și eficientizarea acestora a facilitat accesul oricui de oriunde la internet, fiind un factor important atunci când ne întrebăm ”cum?”și ”de ce?” a prins atât de bine o descoperire apărută pe piața largă abia acum două, trei decenii.

Intenția de a participa la vot, în funcție de accesul la net

Institutul Român pentru Inovare și Strategie a realizat o serie de trei articole despre scrutinele din 26 mai. Unul dintre acestea, despre participarea și mobilizare, arată un lucru de luat în considerare – mai ales în contextul în care prezența mare la vot din România a fost o surpriză.

Dintre cei ce s-au hotărât să iasă la vot abia în ziua cu pricina, majoritatea nu utilizează internetul – ”comparativ cu cei care au luat decizia mai din timp”.

Persoanele care au votat doar la europarlamentare prezintă și un interes mai mare față de politică, însă sunt mai puțin prezenți pe Facebook și internet. La polul opus se află persoanele ”deloc interesate/nu foarte interesate” de factorul politic, dar care folosesc cele două elemente menționate anterior într-o proporție mai mare și care și-au exercitat dreptul de a vota și la europarlamentare, și la referendum.

Poate avea vreo legătură internetul cu decizia de a vota?

Răspunsul la întrebarea ”ne poate modifica internetul decizia de a vota?”, exemplificat cel mai bine prin cazuri extreme precum alegerile prezidențiale din SUA și Brexit-ul, e destul de simplu: da. Dacă înainte de apariția internetului – sau înainte de dezvoltarea și popularizarea sa – un factor important era raportarea individului la formele tradiționale de informare – presa scrisă, televizor, radio și așa mai departe, internetul reprezintă un caz asemănător pentru populațiile care au acces sau o înclinație mai mare către folosirea lui.

Stephan Heblich, profesor asociat la Universitatea din Bristol, spune că ”cercetările privind introducerea unor mijloace anterioare de informare în masă (…) sugerează că internetul ar putea afecta comportamentul electoral din cauza potențialului său de a oferi acces direct și ieftin la consumul și diseminarea informațiilor” (”The effect of the internet on voting behavior”). Există atât părți bune, precum posibilitatea mai largă de informare, diminuarea cenzurii presei, mai multe posibilități de dezbatere, cât și unele ceva mai negative. Printre acestea se numără și ”posibila reducerea a calității informațiilor online din cauza dezrădăcinării mijloacelor de informare tradiționale” și posibilitatea ca informațiile să nu fie filtrate prea bine de consumatori.

Blocajul în propriile idei

Un alt aspect de notat din lucrarea realizată de expertul englez e că ”blocajul ideologic” poate fi facilitat de consumul de știri online, întrucât persoanele cu o părere politică bine conturată tind să consume selectiv. Media tradițională, pe de altă parte, obligă consumatorul într-o proporție mai mare să ia contact cu opinii diferite.

Două studii americane (”Red Media, Blue Media”  și ”Behavioral receptivity to dissonant information”) arată că alegerile făcute de către utilizatori, puși în fața mai multor alegeri, nu sunt bazate pe rațiune și pe puterea decizională. Mai repede, spun experții, intervine un instinct familiar. Acest lucru are legătură și cu nevoia oamenilor de apartență. În timp ce marea largă de informații este benefică, indivizii tind să își selecteze persoanele în funcție de convingeri. Se ajunge astfel și la cazuri extreme, în care singura realitate este cea propusă de lista de prieteni – concepțiile diferite fiind respinse și cu o mai mare înverșunare.

Cinci experți americani au publicat în 2011 un studiu despre prezicerea alinierii politice a utilizatorilor de Twitter. Grupul de la ”Observatorul privind rețelele de socializare” au ajuns la concluzia că acest lucru ar fi posibil prin simpla analizare a ”preferințelor partizane a listei de prieteni”.

Cu alte cuvinte, s-a dovedit că cei mai mulți oameni tind să aleagă ceva ce cunoașteau deja sau care făcea parte din convingerile lor – și să stea într-o zonă de confort. Putem trage concluzia că, cel puțin pentru o parte din users, utilizarea internetului facilitează și asimilarea profundă a unor idei – chiar și cele nefactuale, după cum ne arată studiile despre dezinformare.

Social media unește oameni și modifică intenția de vot

În 2017, Freedom House a arătat printr-o analiză că rețelele de socializare au fost un factor în privința alegerilor electorale în nu mai puțin de 18 țări. Marea lor majoritate au guverne iliberale, însă s-a observat că și state precum SUA – care a fost afectată de presupusa intervenție a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 – au avut de suferit din cauza manipulării social media.

Metodele folosite cel mai des sunt manipularea publicului prin folosirea știrilor false și folosirea conturilor fantomă. ”Social bots” sunt programe care interacționează cu oamenii prin intermediul rețelelor de socializare. Practica nu este una nouă: una dintre primele interferențe a acestora în timpul unei campanii datează din 2010, în SUA. Uneori, aceste programe sunt folosite chiar pentru a da impresia unor mișcări generate voluntar de către oameni cu un scop, numite și grassroots. 

Doar că atunci când mișcările grassroots nu sunt pornite de către populație din propria inițiativă și scopul este de a promova un produs ori agenda unei corporații sau a unui tink-tank, se numește ”astroturfing”. Cel mai prolific caz este cel al Exxon Mobil, care încearcă să disemineze informații false despre schimbările climatice. După lansarea documentarului ”An Inconvenient Truth”, pe internet a început să circule un video critic la adresa regizorului Al Gore și a ideilor din documentar. The Wall Street Journal a descoperit că videoclipul de pe YouTube (care fusese promovat pe Google în aceeași zi în care filmul documentar a apărut) era legat de DCI Group, o firmă de relații publice și lobby angajată de Exxon Mobil.

Facilitarea exprimării libere

Heblich spune că ”apariția aplicațiilor de social media a dat structură procesului de diseminare a informațiilor și a ajutat alegătorii să colecteze informații mai eficient” și că, ”în același timp, politicienii au început să utilizeze internetul pentru a-și organiza sprijinul și pentru a face campanii online”.

Internetul, dar mai ales apariția acestor rețele de socializare extrem de populare – 3 miliarde și ceva de persoane le folosesc – dau glas oricui. Uneori însă, din lipsa unei reglementări a companiilor, aceste opinii depășesc limitele eticii, ajungându-se ori la comportamente exagerate, ori la denaturarea adevărului.

Încercările parțiale de reglementare a giganților tehnologice vin prea târziu și sunt incomplete, în timp ce încercările de a manipula publicul a diverșilor actori influențează societatea într-un mod greu de înțeles în totalitate în acest moment. Precis acesta este și motivul pentru care încercările de a combate două fenomene active – rapiditatea cu care dezinformarea se răspândește și folosirea tehnologiei pentru a facilita manipulările: elementul de noutate.