Cum arată „cea mai de succes campanie de dezinformare a Rusiei”

Într-o perioadă în care geopolitica și tehnologia se intersectează tot mai des, o campanie de dezinformare lansată de Kremlin a reuşit să pună sub semnul întrebării eforturile europene de a proteja libertatea de exprimare în mediul digital, potrivit unei analize realizate de Kyiv Independent.

Scopul acestei operațiuni pare să fie prezentarea reglementărilor privind platformele online drept „cenzură” și o amenințare la adresa libertății de exprimare, în contextul în care Uniunea Europeană și guvernele naționale încearcă să limiteze conținutul dăunător sau ilegal.

Kremlinul deplânge un „gulag digital” în Europa

Propaganda rusă descrie instituirea unor reguli mai stricte pentru platformele digitale în Europa, în special pentru X (fostul Twitter), ca pe un efort de a transforma blocul comunitar într-un fel de „gulag digital”, unde libertatea de exprimare ar fi sugrumată.

Această narațiune este promovată intens pe canale rusești de Telegram și rețele sociale, unde accentul se pune pe declarații ale unor figuri precum Kirill Dmitriev, trimis neoficial al Moscovei în Statele Unite, care l-a acuzat pe premierul britanic Keir Starmer că ar fi „cenzor” pentru că a cerut X să respecte legislația britanică privind conținutul ilegal.

Această linie narativă se suprapune cu atacurile politice lansate de proprietarul platformei, Elon Musk, care a criticat legislația britanică și europeană privind conținutul online drept o formă de cenzură. Ironia este că, în paralel cu acest discurs, platforma X se află în prezent sub anchetă oficială a Comisiei Europene, după ce modelul său de inteligență artificială, Grok, a fost folosit pentru a genera imagini indecente și deepfake-uri sexuale, inclusiv conținut potențial ilegal. Ancheta, derulată în baza Digital Services Act, vizează tocmai lipsa măsurilor de prevenție și de evaluare a riscurilor sistemice.

Multimiliardarul continuă să ne arate prin declarațiile sale un exemplu concret al modului în care invocarea libertății de exprimare poate deveni, în practică, o acoperire pentru absența responsabilității platformelor digitale.

Citește și: UE anchetează X în legătură cu imaginile indecente generate de Grok, modelul AI al platformei

Experții citați de Kyiv Independent consideră că propaganda rusă interpretează orice măsură de reglementare privind conținutul online drept o ofensivă împotriva libertății de exprimare. Este, de fapt, o denaturare deliberată a intențiilor reale ale legislației europene. Aceste reguli, colectiv cunoscute sub denumirea de Digital Services Act (DSA), nu definesc ce este ilegal în mod direct, ci impun platformelor digitale să instaleze mecanisme eficiente de răspuns la conținut ilegal și să fie transparente în mod structural despre practicile lor de moderare.

Această discuție este exploatată nu doar pe canalele rusești de presă, ci și de conturi automate și grupuri pro-Kremlin care amplifică narațiunea că Europa ar „silui” libertatea de exprimare sub pretextul combaterii conținutului periculos. Aceasta a fost descrisă de analiști ca fiind „probabil cea mai de succes campanie de dezinformare a Rusiei din ultimii peste zece ani”, tocmai pentru că rezonează cu critici legitime ale politicilor digitale, dar le răstoarnă în favoarea unei narațiuni ample împotriva UE.

Exemple concrete

Un exemplu notabil al acestei operațiuni a fost reacția la amenda impusă X de autoritățile europene pentru încălcări ale transparenței. Platforma a refuzat inițial să răspundă, ceea ce a fost prezentat de propaganda rusă ca dovadă că Bruxelles încearcă să pună gâtul pe companiile de social media și să le reducă la tăcere criticii. Interpretările exagerate și false au fost apoi promovate și de outleturi pro-Kremlin precum RT, care au numit Uniunea Europeană un „monstru birocratic” ce vrea să-și impună voința asupra marilor platforme digitale.

În Marea Britanie, comentariile lui Dmitriev, care a criticat Ofcom pentru investigarea X, au fost redistribuite și traduse pe scară largă în spațiul online. Acestea au hrănit narațiunea potrivit căreia guvernele europene sunt ostile libertății de exprimare, în timp ce, în realitate, ele încearcă să combată conținutul ilegal sau dăunător în colaborare cu platformele.

Rusia, pe locul 9 mondial la cenzură

Paradoxal, în timp ce Moscova lansează astfel de campanii notează că Rusia nu poate fi considerată un apărător al libertății de exprimare, având una dintre cele mai stricte politici de control al mediului informațional intern. Acolo, site-urile de știri independente sunt restricționate sau etichetate ca „organizații extremiste”, rețelele sociale occidentale sunt blocate complet, iar cetățenii sunt adesea nevoiți să utilizeze rețele virtuale private (VPN) pentru a accesa aceste servicii. În indicele privind libertatea de exprimare din 2025 al Reporters Without Borders, Rusia se situează pe locul 171 din 180 de țări.

Această campanie de dezinformare nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-un război hibrid informațional mai amplu, în care Rusia a încercat să influențeze opiniile și procesele democratice din mai multe state europene, inclusiv prin campanii în timpul alegerilor din Republica Moldova sau prin amplificarea narativelor pro-extrema dreaptă în Germania.