Cum a reacționat presa la ”farsa” făcută de Selly mass-mediei

„Selly, un nou accident rutier”, afirmau câteva publicații și televiziuni din România acum câteva zile. Știrea că unul dintre cei mai populari vloggeri români și-a avariat pentru a doua oară mașina, la distanță de trei luni, a prins.

Numai că așa-zisul accident nu s-a întâmplat niciodată, după cum afirmă chiar Andrei Șelaru într-un video. Daunele automobilului, filmarea, contul de pe care a fost uploadat video-ul și chiar mailul trimis de ”martorul ocular” unei televiziuni au făcut parte din plan de la bun început.

Accidentul lui Selly s-a rostogolit în online 

„Atât de simplu, bă! Atât de simplu!” este reacția vloggerului când urmărește, împreună cu colegii săi, filmarea trucată și difuzată în exclusivitate de un post de televiziune din România.

România TV a intrat pe fir după ce așa-zisul martor ocular, Bogdan Iovițoiu, a trimis un mesaj televiziunii, în care spunea că ”tot ce-și dorește e să-i pună și lui numele canalului acolo, dacă dau filmarea”. Selly afirmă că niciun jurnalist nu i-a cerut un punct de vedere oficial.

„Imaginile au fost trimise de un telespectator România TV care a explicat cum s-a petrecut totul. Potrivit acestuia, accidentul a avut loc luni, într-un cartier rezidential din Bucuresti. Selly a intrat cu masina într-un semn de circulatie pe care l-a doborât. În urma accidentului, bolidul de lux al vloggerului s-a ales cu un far spart si cu caroserie îndoită însă Selly nu a fost rănit”, a fost prezentarea făcută de moderatorii România TV, conform Paginademedia.ro.

Știrea a prins bine în online. Aproape toate publicațiile – cu câteva excepții – au preluat informația, una de la alta.

Cum s-a văzut în presă experimentul

Experimentul lui Selly nu a prins la fel de bine ca și știrea despre accidentul său. Totuși, au existat câteva publicații care au scris despre acesta: Paginademedia.ro, Ziare.com și G4Media.ro (una dintre publicațiile care nu a dat știrea inițială) au menționat încă din titlu că video-ul este cu ”dedicație” pentru România TV, dar și că multe alte publicații au picat în plasă.

„Selly, farsă pentru România TV, după ce postul a dat un fake despre el / Alte posturi TV și publicații au preluat falsul accident al vloggerului” a titrat G4Media.ro, făcând trimitere la articolul de pe Paginademedia.ro.

Pe de altă parte, Libertatea – una dintre publicațiile care a preluat informația despre accidentul vloggerului – a revenit cu un articol în care își cere scuze pentru greșeală. Recunoaște, printre altele, că tentativa de contactare a autorităților nu a fost de ajuns, în timp ce precizează că gafa ”nu aparține unui om, ci sistemului redacțional. Am eșuat toți, nu un redactor”. 

”În privința Libertății, socotim că ar fi simplu acum să spunem că a fost doar viteză sau resurse limitate. Realitatea e că suntem doar 35 de ziariști care fac de la emisiuni TV și până la știri, investigații, reportaje, interviuri, ediția tipărită, site actualizat oră de oră. Dar nu e vorba doar de asta, ci, în primul rând, de neglijență și, mai important, de alegerea conceptual greșită «de a avea ce au și alții»”, se mai arată în articolul cotidianului deținut de Ringier.

Unde are dreptate Selly și ce e relativ

„Uitați cât de simplu este să dai o știre falsă în România. Am regizat toată porcăria asta ca voi să înțelegeți că nimic nu poate să fie 100% de încredere”, afirmă Selly în cel mai recent video al său.

Un scop nobil, aș putea spune, fără pic de ironie: dezinformarea este una dintre cele mai mari probleme contemporane, iar România nu e pregătită încă să facă față acestui fenomen. Lipsa unei educații reale privind media literacy lipsește cu desăvârșire, atât în rândul publicului, cât și în rândul multor instituții media. În contextul ăsta, vocea unei figuri atât de cunoscute ca și Selly – care e urmărit, totuși, de cel puțin 2 milioane de persoane, majoritatea adolescenți și tineri – poate să facă o diferență.

Câteva secunde mai târziu însă, în timp ce pe ecran tocmai au rulat mai multe știri online cu ”accidentul”, vloggerul spune: „Vreau să înțelegeți că fiecare informație pe care o vedeți trebuie să o verificați din 5, 6, 7 surse înaine să fiți siguri că e o informație reală”.

În teorie, Selly are dreptate: cu cât mai multe surse, cu atât mai bine. Însă atunci când multe dintre aceste surse – fie ele mai de încredere sau cu mai multe derapaje deontologice la activ – spun același lucru, publicul ce ar trebui să mai înțeleagă? E sau nu e pe bune știrea?

Pentru că, oricâtă disponibilitate ar avea cititorul, șansele ca acesta să stea să caute cine a dat prima oară știrea sunt mici. Cu atât mai mult cu cât fapta descrisă (să luăm, de exemplu, accidentul unei persoane publice) este plauzibilă. În fond, există cel puțin o știre pe zi la un post de televiziune generalist despre un accident rutier, iar mașina este considerată a fi cel mai periculos mijloc de transport.

În mod cert, prima care ar trebui să facă eforturi pentru a stopa (sau măcar încetini) fenomenul dezinformării este presa. La acest capitol intră și verificarea temeinică a informațiilor. Cu toate astea, așa cum explică Stevan Randjelovic, Brand Safety Manager al GroupM EMEA – care se ocupă de trei dintre cele cinci agenții media de top – „știrile false ne poluează viața publică, dar responsabilitatea pentru rezolvarea problemei nu revine doar unei părți”. E, mai degrabă, un efort comun, pe care trebuie să și-l și industria media, și autoritățile, și publicul deopotrivă.