CEDO condamnă Anglia pentru interceptarea în masă a jurnaliștilor

Pe data de 25 mai 2021, CEDO a decis în cauza Big Brother Watch și alții vs. Regatului Unit că interceptarea în masă a unor jurnalişti, fără anumite garanţii, încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

După ce Edward Snowden, un fost contractor al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a dezvăluit existența  unor programe de supraveghere și schimb de informații operate de serviciile de informații din Statele Unite și Regatul Unit, mai mulţi jurnaliști și organizații pentru drepturile omului s-au plâns cu privire la interceptarea comunicațiilor lor de către serviciile de informații din Regatul Unit sau obținute de acestea de la furnizori de servicii de comunicații ori agenții de informații străine, cum ar fi NSA. Cazul priveşte legislaţia anterioară anului 2016, când s-au modificat reglementările în această materie.

Cu valoare de principiu, Marea Cameră a CEDO a stabilit următoarele:

– decizia de interceptare în masă, în sine, nu încalcă CEDO, căci statele sunt cele care pot aprecia dacă un astfel de sistem de supraveghere este necesar pentru a proteja securitatea națională, întrucât statele se confruntă cu ameninţări din partea unora care utilizează internetul pentru comunicare și evită adesea detectarea prin utilizarea unei tehnologii sofisticate;

– însă când se declanşează o operaţiune de interceptare în masă, ea trebuie: autorizată de o autoritate independentă încă de la început; să definească obiectul și domeniul de aplicare al operațiunii; să poate face obiectul supravegherii și al revizuirii ulterioare din partea autorităţii independente;

– cum presa este „câinele de pază” public şi surselor unui jurnalist reprezintă piatra de temelie a libertății presei, în caz de interceptare în masă a comunicațiilor este necesar ca utilizarea selectoarelor sau a termenilor de căutare legați de un jurnalist să fie autorizată de un judecător sau alt organism independent și imparțial. La fel, trebuie autorizată stocarea şi examinarea unor materiale jurnalistice confidențiale.

Cu referire la prezenta cauză, Marea Cameră a CEDO a decis că:

  • s-a încălcat art. 8 din CEDO pentru că a lipsit o autorizație din partea unei autorităţi independente pentru mandatele de interceptare în masă; în cererea de mandate nu s-au inclus termeni de căutare (selectoare); termenii de căutare legați de o persoană (și anume identificatori specifici, cum ar fi o adresă de e-mail) nu au făcut obiectul unei autorizații prealabile;
  • s-a încălcat art. 8 din CEDO cu privire la achiziția datelor de comunicații de la furnizor, procedura urmată fiind contrară legii de atunci;
  • s-a încălcat art. 10 din CEDO pentru lipsa unei autorizaţii independente cu privire la comunicările privind materiale jurnalistice confidențiale;
  • nu s-a încălcat art. 8 şi 10 din CEDO cu privire la regimul de primire a informațiilor de la serviciile de informații străine, căci legislația britanică stabilea norme clare și detaliate pentru modul în care serviciile de informații erau autorizate să solicite materiale de interceptare de la agențiile de informații străine și modul în care, odată primite, materialele solicitate ar trebui examinate, utilizate și stocate. Au fost suficiente garanții de protejare împotriva abuzurilor și pentru a se asigura că autoritățile britanice nu au utilizat cererile de interceptare a materialelor de la partenerii de informații străini ca mijloc de eludare a sarcinilor lor în temeiul dreptului intern și al Convenției.