Cartea de identitate electronică mai are de așteptat în România. În schimb, putem deja plăti cu fața noastră!

Cu card-ul fără contact plătești de mult. Cu telefonul, poate mai de curând. Dar ce-ai zice să poți plăti cu fața ta? Un sistem de recunoaștere facială inventat de un start-up românesc permite acest lucru.

Cu card-ul fără contact plătești de mult. Cu telefonul, poate mai de curând. Dar ce-ai zice să poți plăti cu fața ta? Un sistem de recunoaștere facială inventat de un start-up românesc permite acest lucru. Prin PayByFace, fața ta devine un card virtual. La casă, este suficient să privești în camera video a tabletei instalate pe tejghea și gata, ai plătit!

Cum funcționează? Instalezi pe telefon aplicația PayByFace și-ți înregistrezi fața. Sistemul îți face o „hartă” a feței, cu 74 de puncte. Datele sunt criptate și puse în legătură cu un card bancar. Ți se creează un avatar unic, cu ajutorul căruia plătești la comercianții din rețea. Deocamdată, în România se fac experimente, iar apoi metoda va fi lansată la nivel internațional. La noi, sunt înregistrați aproximativ 200 de utilizatori și sistemul facial este acceptat în cafenelele Tucano. Printre parteneri se află Up România și Raiffeisen Bank.

Cartea de identitate electronică: pași mici și greoi

În cadrul conferinței online „E-Identity”, din 15 octombrie, Eduard Maxim (co-fondator – PayByFace) a declarat că firma la care activează are intenția de a colabora cu instituțiile statului, pentru a oferi tehnologia necesară colectării datelor în acord cu Regulamentul General de Protecție a Datelor (GDPR) și în așa fel încât să se asigure o autentificare rapidă.

Conferința organizată de către Digital Transformation Council şi revista Comunicații Mobile, cu participarea CIO Office – Guvernul României, a avut loc la o lună după discursul privind starea Uniunii al președintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen. Atunci, ea a anunțat o identitate electronică europeană sigură în viitorul apropiat. România are mai puţin de un an (august 2021), până când trebuie să adopte noile cărţi de identitate electronice, fără de care niciun cetăţean nu va mai putea călători în statele UE.

La pachet: cardul de sănătate și semnătura electronică

Legea nr. 162/2020 prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Practic, va fi mult mai ușor să ne autentificăm online la instituții, să semnăm documente pe care să le transmitem prin Internet, să depunem acte și formulare oficiale.

Cartea nouă de identitate (CI) va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Această semnătură digitală va fi putea fi folosită numai în relația cu MAI și cu alte instituții. Pe lângă acesta, noua CI va încorpora datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi impresiunile papilare (amprentele) a două degete.

Cărțile electronice de identitate ar fi trebuit eliberate începând cu 2014, doar că acest lucru nu s-a putut face deoarece guvernul nu stabilise cum vor arăta noile buletine și ce date vor cuprinde. Odată ce noul buletin va fi emis titularului, acesta nu va mai avea nevoie și de cardul de sănătate pentru a proba calitatea sa de asigurat în sistem, pentru că buletinul va înlocui cardul de sănătate.

Românii care nu sunt de acord cu noua CI, din motive religioase sau de conștiință, pot primi o CI simplă. Acest buletin nu va conține datele biometrice și el nu va putea fi folosit pentru serviciile online.

În curând, vom intra în rând cu lumea digitală

Răzvan Jiga (director general – Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, MAI) a anunțat în cadrul conferinței online că partea de rețea este în curs de rezolvare la MAI, printr-un proiect finanțat din fonduri europene (se face un upgrade la backbone-ul ministerului). Blanchetele (cardurile din plastic) pentru noile CI vor fi produse în România și vor fi securizate, cu slabe șanse de falsificare. Noua CI va avea dimensiunile permisului auto.

În sistemul bancar, identitatea va fi validată de Registrul național de evidență a persoanelor, pentru a evita fraudele, a adăugat Cătălin Giulescu (director – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date):

„Propunerea noastră pentru anul viitor vă va șoca prin deschidere. În mediul privat, statul va impune un nivel de încredere, de reguli. Nu vom face discriminare. Însă societatea nu este pregătită pentru asemenea deschidere”.

Odată cu noile CI, vom scăpa de corvoada dovedirii identității de fiecare dată în relația cu statul. Constantin Burdun (director adjunct – Certsign) a explicat că viziunea europeană este de a avea cât mai puține identități online. De exemplu, cu contul ANAF ai putea să te identifici în alte locuri, dar trebuie un cadru legal național privind identitatea electronică.

Proiect cu „bube” privind datele personale

Ideea introducerii unei CI electronice este veche. Acum însă Uniunea Europeană ne presează să o lansăm. Potrivit Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), proiectul ridică o mulțime de întrebări. Din păcate, MAI și celelalte instituții implicate nu sunt deschise la dialogul cu societatea civilă. Printre întrebările deschise puse de ApTI se află următoarele:

  • S-a făcut un studiu de impact asupra datelor personale colectate, pentru a demonstra că datele care vor apărea pe cartea de identitate sunt absolut necesare pentru scopul urmărit?
  • Unde sunt stocate datele colectate, pe ce durată sunt stocate și în ce condiții?
  • Poate un cetățean să verifice ce date sunt stocate pe cip?
  • Sunt date medicale stocate electronic pe cip?
  • Acest proiect nu duplichează (măcar parțial) costurile deja antamate de statul român pentru cardul de sănătate?

Potrivit indicelui economiei și societății digitale (DESI) pe 2020, România este pe al treilea loc de la coadă, înaintea Greciei și Bulgariei, cu punctajul 40 (cu 4 puncte mai mult decât în 2019). Astfel, România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE.

Sursa: raportul DESI (fișier PDF)

Nodul eiDAS (identificare electronică) al României este încă în curs de construire, prin proiectul finanțat de FEDR („SITUE”), care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2020, se precizează în raportul DESI (fișier PDF).

România ar avea de câștigat de pe urma unei strategii naționale care să se concentreze pe transformarea digitală, iar cartea de identitate electronică ar ușura o mare parte din birocrație.

Foto: Gerd Altmann (Pixabay)