În urmă cu 100 de ani, guvernul Statelor Unite publica o listă de documente care aveau să justifice intervenția militară americană în Rusia și să afecteze de atunci încolo relațiile ruso-americane. Ziare importante din Statele Unite au început să publice informații despre Rusia bolșevică în septembrie 1918, pe baza unor documente. Aceste documente erau în realitate falsuri, creații ale unor persoane direct interesate de situația socială din Rusia cu afilieri politice obscure. Ele făceau parte dintr-o campanie mai largă de dezinformare care viza discreditarea bolșevicilor care tocmai cuceriseră puterea în Rusia.
Documentele lui Sisson
În 1918 Europa experimentase deja 4 ani sângeroși de război, iar rușii trecuseră deja prin două revoluții. Prima dintre acestea a dus la căderea regimului țarist. A doua a dus la răsturnarea guvernului provizoriu și preluarea puterii de către bolșevici. În ciuda haosului, Aliații aveau nevoie ca Rusia să continue războiul. Doar că agenda bolșevicilor era complet diferită: ei doreau să scoată țara din război și să înceapă negocierile de pace cu Germania.
În acest context zbuciumat, Comitetul pentru Informare Publică din Statele Unite, care opera ca organ de propagandă în timpul războiului (o practica obișnuită în acea perioadă) îl trimite pe ziaristul Edgar Sisson la Petrograd în noiembrie 1917, chiar înainte ca bolșevicii să preia puterea. Scopul lui era să convingă autoritățile ruse să rămână în război. Dar până să ajungă Sisson, bolșevicii preiau puterea și încep negocierile cu Germania. Discuțiile de pace aruncă o umbră asupra lui Lenin, care începe să fie suspectat, în mod neoficial, că ar fi agent german. În februarie 1918 are loc un eveniment care avea să întărească suspiciunile: Raymond Robins, șeful Crucii Roșii americane în Rusia îi înmânează lui Sisson o serie de documente strict secrete în care se arăta că germanii finanțau și dădeau instrucțiuni bolșevicilor. Cu toate acestea, Robins nu era sigur de validitatea documentelor. Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat pe președintele Statelor Unite, Woodroow Wilson și Departamentul de Stat să îl încurajeze pe Sisson să colecteze documentele, justificând astfel politicile anti-bolșevice. Până la plecarea lui din Rusia, Sisson a reușit să colecteze 68 de documente.
Documentele lui Sisson țin prima pagină în ziarele de peste Ocean
Odată ajunse în Statele Unite, documentele au ținut prima pagină a celor mai mari publicații. Ziariștii au acceptat viziunea asupra bolșevicilor, fără a verifica detaliat sursele. Decizia publicării acestor documente a fost una strategică. Wilson ajunsese deja la un acord cu Aliații pentru o intervenție militară în Rusia cu scopul de a proteja cantitățile uriașe de muniție depozitate acolo. Câteva luni mai târziu, în august și septembrie, primele trupe americane ajung în Rusia, lucru care duce la o încălcare a principiului autodeterminării națiunilor enunțat chiar de Wilson. Dar intervenția militară era deja justificată prin intermediul documentelor lui Sisson, mediatizate pe larg.
Pericolul propriei propagande
Documentele lui Sisson ilustrează o problemă des întâlnită în zilele noastre. Atunci când timpul este scurt, jurnaliștii aleg adesea să creadă pe cuvânt informațiile oferite de politicieni. Totodată, atunci când majoritatea populației este pregătită să accepte informații neverificate dar care se potrivesc cu propriile lor preconcepții se pune în pericol obiectivitatea ideilor.
Baza dezinformării nu se află în tehnologie așa cum tindem să credem în zilele noastre ci mai degrabă în slăbiciunea naturii umane. Dorința de a-și valida propriile convingeri i-a determinat pe oficialii americani și pe publicul larg să-i ignore și chiar să-i discrediteze pe cei care avertizau cu privire la credibilitatea documentelor.
Povestea demonstrează pericolul propriei propagande. În momentul în care ajungi să crezi în propria propagandă se pot pune în mișcare o serie de acțiuni care pot fi ireversibile, așa cum intervenția militară americană din Rusia a dus la ruptura din relațiile ruso-americane și la discreditarea guvernului american.
Leave a Comment