AUR promite să crească salariul minim la 5000 de lei. Cine ar câștiga dacă s-ar bate partidul lui Simion cu cifrele?

Ce ai crede dacă un partid ar propune să crească salariul minim brut la 5000 de lei ȘI să reducă impozitarea salariilor la 25%? Sună uimitor, atrăgător, de parcă s-ar întâmpla lucruri mult mai bune în țară, nu?

Cam asta le promite AUR alegătorilor săi. Corturi amplasate în mai multe zone ale Bucureștiului – eu am văzut în intersecția de la Piața Sălăjan, o zonă intens circulată – invită trecătorii să semneze o petiție pentru ca acest vis să devină realitate.

Mesajul de pe corturi este clar: „Semnează petiția pentru creșterea salariului minim brut la 5000 de lei prin reducerea impozitării muncii la 25%”. Alături de mesaj, un chip pe care cei mai mulți dintre noi îl cunosc: liderul partidului, George Simion, în cămașă tradițională și cu un aer destul de nervos. „Impozite mai mici, români mai bogați”, se mai spune pe cort.

Dar nu puteam să nu mă întreb cum ar putea asta deveni realitate. România este una dintre țările cu o fiscalitate medie în comparație cu alte țări din UE – două excepții notabile sunt țările vecine, Ungaria și Bulgaria, unde populația plătește 15%, respectiv 10%.

Dacă ar fi atât de simplu nu doar să crești salariul minim de la 3.300 (nivelul de la 1 octombrie 2023) la 5.000 de lei, ci și să reduci impozitele plătite de muncitori, de ce nu a făcut-o niciun alt partid? Cu siguranță AUR nu este singura formațiune politică care ar vrea să atragă alegătorii prin îngroșarea buzunarelor.

Cine câștigă dacă se bat promisiunile AUR cu cifrele

Cu această întrebare în minte, am stat de vorbă cu cineva care se pricepe mult mai bine decât mine la economie: analistul financiar Iancu Guda, care este și realizator al emisiunii „Banii în mișcare”, difuzată pe Digi24.

În cuvintele lui Iancu Guda, ceea ce propune AUR este „imposibil, fără alte măsuri”. Iată de ce: „Impactul bugetar ar fi de circa 35 miliarde de lei. Tot impozitul pe profit aplicat tuturor companiilor din Romania este 26 miliarde de lei. Ar însemna sa crească taxele pe capital cu 150% (impozit profit de 40% sau de dividente 20%) ca să poată susține așa ceva (impact bugetar zero pentru a compensa). Dacă fac asta, pierdem enorm pe capital și antreprenoriat. Trebuie compensat numai prin reducerea economiei subterane. Au măsuri aici?”

Și eu m-am întrebat asta, după discuția cu Iancu Guda. Așa că am intrat pe programul de guvernare AUR, unde se regăsește și măsura cu creșterea salariului minim. Nu există nicio explicație clară despre cum vor reuși să facă ceva ce acum pare a fi mai mult o minune decât ceva realizabil. Sunt enumerate, într-adevăr, o serie de modificări fiscale, dar și alte promisiuni (precum excluderea pensionarilor care aleg să-și continuie activitatea de la plata contribuțiilor și a impozitului), însă niciuna dintre măsuri nu explică clar de unde ar face rost guvernul Alianței pentru Unirea Românilor de bani pentru a-și susține promisiunile.

Mai mult, Iancu Guda spune că „reducerea taxării cu 25% NU înseamnă că salariul minim crește la 5000 lei brut”, întrucât de la 3300 de lei (nivelul actual) până la 5000 de lei este o diferență de 1700, adică 50%, „în condițiile în care toate taxele actuale pe muncă sunt circa 1220”.

„Reducerea cu 25% a taxării muncii înseamnă circa 300 lei impact pe net”, concluzionează producătorul emisiunii „Banii în Mișcare”.

Lecții de populism

În calitate de jurnaliști, trebuie să punem totul la îndoială. Dar nu fiecare persoană are timpul sau mijloacele necesare pentru a face acest lucru, de aceea mass-media este importantă: să se întrebe, să investigheze și să-i informeze pe cei care fac cele mai importante alegeri într-un stat – cetățenii.

Ceea ce tocmai am prezentat este doar o frântură de populism. AUR nu este străin de acest stil politic. Chiar și valorile și premisele sale de bază sunt populiste.

Alianța pentru Unirea Românilor bifează toate idealurile unui partid populist:

• pretinde că vorbește în numele oamenilor obișnuiți împotriva elitelor puternice;
• folosește un limbaj simplu și apeluri emoționale pentru a se conecta cu publicul;
• critică instituțiile, promovează naționalismul.
• Și, cel mai important, promite să rezolve problemele cu care se confruntă cetățenii obișnuiți – de obicei, cele care sună cel mai atractiv, cum ar fi creșterea salariului minim și reducerea fiscalității.

A fi populist nu este neapărat un lucru rău, dar, de cele mai multe ori, poate duce la dezbinare și la provocări pentru sistemele democratice. De asemenea, ar putea induce în eroare publicul, deoarece nu toți liderii populiști cred în imaginea și valorile pe care le împărtășesc public. Și să nu uităm că populismul are și o componentă de ocolire sau de subminare a normelor și instituțiilor democratice – să ne amintim protestele de AUR în care oamenii au fost încurajați să intre în incinta Parlamentului sau să agreseze fizic parlamentarii.

Chiar și George Simion, deși este liderul partidului, a dat dovadă de mare dispreț față de instituția Parlamentului, întrerupând ședințele, folosind un limbaj inadecvat și chiar intimidând alți colegi.

Una peste alta, nu tot ceea ce sună bine este întotdeauna realizabil. Să presupunem că AUR câștigă alegerile parlamentare și își face propriul guvern. Își vor pune în aplicare promisiunile, chiar cu prețul stabilității economice, sau vor uita ce au promis? Când ești la Palatul Victoria, nu poți să eviți la nesfărșit realitatea – mai ales când ești mereu live pe Facebook.