Articolul problemă referitor la accesarea mesajelor criptate „va fi corectat în Senat”, spune Florin Cîțu

Parlamentul României urmează să adopte o lege pentru a transpune  Codul european al comunicațiilor electronice, adoptat în 2018. Pe 7 decembrie deputații au votat (pentru 256, contra 34, abtineri 7), în calitate de primă camera sesizată, un proiect de lege înaintat în luna octombrie de Guvern, iar vineri se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere si vot final al acesteia.

Un aspect al propunerii legislative a atras atenția publică săptămâna trecută: un articol care obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.” Mai specific, măsura care atrage scepticism este cea care ar permite interceptarea legală a comunicaţiilor de la furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere.

Într-un comunicat emis de către directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie, Bogdan Manolea, este explicat că furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP sunt de fapt aceiași cu furnizorii de găzduire web, iar serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere este ce se numea acum câțiva ani mesagerie instatanee , adică aplicațiile de genul Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram.

Directiva europeană în cauză a fi transpusă, deși conține norme cu caracter general ce trebuie individualizate la cerințele și nevoile fiecărui stat membru în parte, nu permite adoptarea unor reguli care contravin acesteia. Iată cum o dezbatere amețitoare a izbucnit după introducerea prevederilor menționate după ce proiectul a fost supus dezbaterii publice.

În preambulul directivei sunt menționate niște sugestii chiar în contradictoriu cu propunerea națională:  ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, cap la cap dacă este cazul, și, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securității și protejării vieții private în mod implicit și din faza de proiectare.  

Mai mult, actul european permite interceptarea legală de către autoritățile naționale competente cu excepția serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere. (Anexa 1 – lista condițiilor care pot însoți autorizațiile generale pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice).

Asociația pentru Tehnologie transmite că propunerea normativă mai și creează o obligație de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislația europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002).

Directiva face parte din strategia privind piața unică digitală pentru Europa, care a reunit și revizuit 4 directive și un regulament emise anterior.

Proiectul a fost trimis de Guvernul Cîțu, cu trei zile înainte de a fi demis, către votul parlamentarilor, iar Camera Deputaților a trecut acest proiect fără niciun amendament. Între timp, Florin Cîțu a devenit președintele Senatului și a fost atenționat asupra articolului pus în discuție în spațiul public. Potrivit declarațiilor oferite în această dimineață, fostul premier a spus că „are termen de comisie de raport, trebuie să ne uităm dacă acel articol este conform legislației în vigoare, eu știu ca a fost pus acolo pentru securitatea națională, nu avea legătură cu persoanele fizice, va fi corectat în Senat.”

Dacă proiectul de lege va trece în mod similar de Senat, ori chiar adoptat tacit (prin împlinirea termenului fără a fi supusă dezbaterii) conversațiile din aplicațiile de mesagerie, chiar și cele care utilizează tehnologie de criptare, vor putea fi puse la dispoziția organelor de cercetare și serviciilor de informații.