Arestarea lui Xi Jinping și lovitura de stat din China, un zvon. Cui bono?

Internetul s-a umplut rapid, la acest sfârșit de săptămână, de zvonuri potrivit cărora liderul chinez Xi Jinping ar fi în arest la domiciliu și că ar fi înlocuit din funcție. Social media a fost principalul teren de joacă pentru aceste presupuse informații, #XiJinping și #chinacoup fiind în trend pe Twitter, în timp ce zvonurile au fost prezente chiar și în mass-media – în special în cea indiană.

Totul a început cu un tweet, așa cum încep multe alte zvonuri astăzi: o activistă chineză stabilită în SUA a postat o înregistrare video cu presupuse vehicule militare care se întind pe 80 km de drum, împreună cu informația că Xi Jinping este reținut în propria casă, după ce a fost înlăturat din funcție de către alți membri ai Partidului Comunist Chinez. Momentul este, de asemenea, important, chiar dacă nu este specificat în postul inițial. Zvonul privind revocarea lui Jinping a venit cu puțin timp înainte de Congresul Partidului Comunist, programat să aibă loc pe 16 octombrie.

Alte tweet-uri care au urmat au speculat că mai mult de jumătate din zborurile chinezești au fost anulate, din cauza unor operațiuni militare. (Informația a fost infirmată de datele puse la dispoziție de FlightRadar, aplicație care urmărește activitatea din spațiul aerian.)

În general, utilizatorii de pe rețelele de socializare au avut tendința de a crede că Xi Jinping a fost înlocuit de generalul Li Qiaoming din Armata Populară de Eliberare și, deși aceste zvonuri ar putea să nu fie adevărate, ar putea însemna că conducătorul chinez se confruntă cu un fel de opoziție din partea APL.

Lipsa de informații venite din interiorul Chinei înseamnă că zvonurile nu sunt adevărate, însă amploarea subiectului îl face să fie greu de ignorat. Poate că cel mai curios lucru este cine ar beneficia de pe urma unui astfel de subiect.

Cui bono? 

Motivele pentru care aceste informații apar pe rețelele de socializare și în mass-media sunt multiple. Acestea ar putea avea la bază fie motive interne (pentru câștig politic, pentru a obține mai mult sprijin pentru mișcările anti-Xi), fie externe. În această ultimă categorie, ar putea fi enumerate multe motive: pentru a afecta poziția Chinei pe scena mondială, inducând ideea că regimul se clatină, sau pentru a facilita creșterea tensiunilor între țări.

Câteva lucruri care trebuie luate în considerare sunt: (1) știrea a apărut în limba engleză și a continuat să se răspândească în afara Chinei, (2) Twitter a fost principala platformă pentru speculații ulterioare și (3) mass-media și politicienii indieni au preluat rapid zvonul și au început să îl dezbată.

Singura excepție de la primul punct este că au apărut unele postări pe Weibo despre așa-zisele zboruri anulate – fără nicio mențiune despre presupusa arestare a lui Xi Jinping. Alte postări luau subiectul în râs, remarcând că nu există nicio dovadă care să susțină afirmațiile.

Cercetătorul Drew Thompson, de la School of Public Policy, remarcă pentru The Guardian că aceste postări de pe Weibo par a fi mai repede dorințe, în timp ce conturile care au distribuit zvonurile pe rețeaua de socializare chineză sunt legate de mișcarea Falun Gong, o religie care combină meditația și exercițiile de qigong („cultivarea Qi/Chi”) cu o filozofie morală, interzisă de Partidul Comunist Chinez la sfârșitul anilor ’90.

Thompson a adăugat că mișcarea a exagerat adesea sau a subliniat opoziția față de Xi și PCC în reportajele lor, iar „în acest caz, acele teme pe care le-au evidențiat și despre care au relatat mult timp au pătruns brusc în mainstream”.