Fenomenul vlogging-ului: încotro ne duce trendul?
Lumea de azi este foarte diferită de felul în care era în urmă cu doar câteva zeci de ani. Tehnologia a progresat incredibil de mult, libertatea de exprimare nu ne mai este suprimată, iar oamenii au oportunitatea de a se face cunoscuți foarte ușor datorită internetului.
Metoda cea mai folosită este vloggingul. Drumul e ușor de parcurs. Vloggerul nu are nevoie de pregătire si acționează dupa bunul plac. Are nevoie doar de un telefon și acces la internet. Iar pentru consumator, conținutul este la îndemână si ușor de asimilat .
În ultimii ani au început să apară tot mai multi vloggeri, majoritatea tinerii în căutare de atenție, care vor să iasă din anonimat și să devină virali. Temele abordate sunt dintre cele mai variate, însă majoritatea sunt lipsite de conținut. Cei mai mulți abordează subiecte de tip „Ce am mai facut?” sau „Să vezi ce fac” și ” Sfaturi pentru adolescenți”.
Problema apare în momentul în care răspândesc trenduri și provocări periculoase.
În ultima jumătate de an au apărut victime, după ce printre adolescenți s-a răspândit moda ingerării capsulelor cu detergent sau a aspirării prezervativelor pe nas.
Cum și tinerii noștrii se adaptează trendurilor internaționale, avem si noi vloggeri. Provocările ieșite din comun pe care le lansează variază de la a linge un cactus, la a caută în gunoi, a plimba un pui congelat pe stradă în lesă sau a bea apă din vasul de toaletă.
La polul opus este vloggingul de bună calitate, educativ și informativ.
Mihai Țăranu, alias Zmenta, este un exemplu pozitiv. A început prin a răspunde adolescenților la întrebări penibile și a da sfaturi utile despre viață. Dar Zmenta a crescut odată cu publicul lui și acum face vlogging cu conținut cultural și educativ.
Tot vlogging de calitate face și Dragos Mușat în Tetelejurnal, vlog care tratează ironic actualitatea zilei.
Un personaj interesant în online a fost și Sebastian Coțofană, de la Poliția muzicii, vlog care comenta aparițiile muzicale. Însă Sebastian a renunțat momentan la vlogging.
Pe segmentul comedie cel mai bun conținut este cel al echipei Bromania, care apar acum și în reclame tv.
În concluzie, avem nevoie de oameni care să educe publicul tânăr prin conținut online de bună calitate, pentru că societatea evoluează. Fie că vrem sau nu, online-ul este direcția înspre care se îndreaptă omenirea, deoarece nu mai avem răbdare și timp să ne uităm la televizor, să așteptăm să vedem ce ne place.
Oamenii vor căuta tot mai des conținut nișat, de calitate și la îndemână. Iar dacă online-ul va avea o minimă reglementare, conținutul va fi calitativ. Pentru că publicul va stabili standarde cărora nu toți le vor face față.
Articole asemănătoare
O trecere în revistă a acuzațiilor de luare de mită și șantaj adresate oamenilor de presă
Un alt caz în care instituțiile statului limitează munca jurnaliștilor
Cum văd trei foști manageri ai Pro TV vânzarea postului către PPF: ”Prețul plătit este sub valoarea pe bursă”
Instagram se luptă cu dezinformarea rusă de pe platforma sa
Cât de discutabil este rolul Rusiei de ”garant al stabilității” mondiale