Atacurile informatice ale Rusiei și motivele din spatele acestora, explicate de expertul UE Stanislav Secrieru

În urmă cu câteva zile, Cehia a făcut public, prin raportul anual al serviciului ceh de contrainformații că Rusia a atacat informatic la începutul anului 2017. Ținta ar fi fost, în mare parte, Ministerul de Externe de la Praga.

În exclusivitate pentru PressOne.ro, Stanislav Secrieru, Senior Analyst al Institutului pentru Studii de Securitate (ISS) al Uniunii Europene, a vorbit despre modurile în care Rusia desfășoară aceste campanii, despre tipurile de atacuri cibernetice, dar și dacă și cât va fi afectată țara noastră.

PressOne: Ce este important să știm despre felul în care acționează Federația Rusă?

Stanislav Secrieru: ”Eu cred că este important pentru cititori să-și dea seama care sunt atacurile cibernetice din partea Federației Ruse și cu ce se deosebește ea de ceilalți actori.

Ceea ce putem deosebi sunt trei tipuri de atacuri cibernetice, în cazul Rusiei.

Primul tip de atac este spionajul cibernetic. Și are drept scop colectarea unor informații codificate, secrete comerciale sau informații cu caracter personal despre oficiali de rang înalt.

Acest tip de operațiune poate reprezenta o pregătire pentru acțiuni următoare: de exemplu, discreditarea unui politician.

Sau poate fi pregătirea unei acțiuni militare sau a unui atac cibernetic asupra infrastructurii critice, cum ar fi rețelele electrice, site-urile de știri, rețeaua de site-uri ale Guvernului, băncile, companii de stat și alte obiective de importanță strategică.

Al doilea tip de acțiune este atacul care utilizează unelte cibernetice pentru a răspândi dezinformarea. Dar este o diferență foarte importantă.

Există un caz foarte interesant: în 2008, hackerii chinezi au reușit, se pare, să spargă calculatoarele campaniei electorale atât a lui Barack Obama, cât și a lui John McCain.

Ambii candidați au fost informați despre ceea ce s-a întâmplat. Însă în toată campanie care a urmat nu s-a observat ca Guvernul Chinei să fi folosit informațiile obținute pentru a influența alegerea unui candidat sau a celuilalt.

Să comparăm asta cu acțiunea Rusiei din 2016, când hackerii ruși au spart atât calculatoarele Partidului Democrat, cât și pe ale Partidului Republican, dar au utilizat doar informația obținută din calculatoarele democraților.

Al treilea și cel mai agresiv tip de atac este atacul cibernetic care conduce la distrugerea informațiilor digitale și a sistemelor informatice care asigură funcționarea platformelor digitale.

Asta înseamnă că este afectată activitatea băncilor sau a supermarketului sau a rețelei de curent – adică nu reușiți să faceți cumpărături sau nu aveți lumină și căldură. Și transporturile pot fi afectate.”

PressOne: Cât de expusă este România? Anul viitor avem alegeri pentru Parlamentul European și președinție: trebuie să ne așteptăm la amenințări de genul acesta?

Stanilav Secrieru: ”Eu cred că este posibil ca astfel de acțiuni de dezinformare, directe sau indirecte, să aibă loc și în România. La fel ca în alte state din UE.

Adică putem să asistăm la utilizarea mass-media de propagandă, cum ar fi Sputnik. Sau la crearea de grupuri și știri false pentru discreditarea pro-europenilor, ca tentative de a duce aceste informații în media de mainstream.

Toată această gamă de acțiuni poate avea loc, cu aportul direct al Federației Ruse, în campania pentru alegerea Parlamentului European (PE).

Nu doar alegerile pentru PE sunt o anumită vulnerabilitate din acest aspect, ci și prezidențialele și parlamentarele. Sunt susceptibile la atacuri cibernetice.

Să ne aducem aminte că, în primăvara lui 2014, în Ucraina au avut loc o serie de atacuri cibernetice care au vizat infiltrarea sistemului electoral pentru a distruge datele referitoare la alegători, ca să nu aibă ce furniza către circumscripții.

A mai existat tentativa de a publica date false cu privire la rezultatele primului tur de scrutin. Deci, ținta rușilor a fost să preia site-ul Comisiei Electorale Centrale și să publice rezultate false…

Chiar dacă expunerea acestor informații false durează puțin, ele se răspândesc foarte repede și arată că în turul doi a intrat un candidat de extremă dreaptă.

Și asta pentru a sprijini narativa Rusiei care spune că există extremiști care au preluat puterea la Kiev.

Aceste antecedente nu exclud faptul că astfel de atacuri cibernetice pot avea loc și în cazul alegerilor pentru PE.”

Citiți interviul integral pe PressOne.ro