Tot mai multe state impun restricții de vârstă pe social media pentru copii. Big Tech răspunde cu lobby masiv

Guvernele din întreaga lume se îndreaptă rapid către introducerea unor restricții de vârstă tot mai stricte pentru accesul la rețelele sociale, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, măsurile care limitează accesul minorilor la platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube se apropie de un „punct de cotitură” global, în timp ce marile companii de tehnologie pierd tot mai mult sprijinul public.

Australia este considerată pionierul acestui tip de reglementare. Legea adoptată în 2024 și intrată în aplicare la sfârșitul anului 2025 obligă platformele să ia „măsuri rezonabile” pentru a împiedica minorii sub 16 ani să își creeze sau să își păstreze conturi pe rețele sociale precum TikTok, Instagram, Snapchat sau YouTube.

Implementarea a fost însoțită de eliminarea a milioane de conturi deținute de minori, dar și de dificultăți majore de aplicare. Datele autorităților australiene arată că milioane de conturi au fost închise, însă o treime din copii cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani continuă să folosească platformele prin conturi false, VPN-uri sau metode de ocolire a verificării vârstei, conform unui raport al The Guardian.

Conform propriului său raport, autoritatea de reglementare a Australiei, Comisia eSafety, a afirmat că șapte din zece copii cu vârsta sub 16 ani care aveau un cont pe rețelele sociale înainte de interdicție încă mai aveau „un anumit grad de acces”.

În 2026, guvernul australian a decis să meargă și mai departe, întărind legea: sancțiunile pentru platforme pot ajunge până la 99 de milioane de dolari australieni, eSafety Commissioner primește puteri extinse de investigare asupra companiilor tech. În plus, au fost deschise anchete cu privire la presupusa nerespectare a legislației de către cinci platforme interzise: Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, pentru că permit accesul tinerilor ca utilizatori.

Marea Britanie acționează, UE stagnează

Regatul Unit a preluat direct modelul australian, anunțând o interdicție pentru utilizatorii sub 16 ani pe principalele platforme sociale, inclusiv TikTok, Instagram, Snapchat, YouTube, X și Facebook. Totuși, proiectul este numit „Australia plus” pentru că, deși merge pe modelul de bază australian, conține și măsuri suplimentare. De exemplu, live-urile și comunicarea cu persoane necunoscute vor fi blocate pentru minorii sub 16 ani pe o „gamă mai largă de servicii online”, cum ar fi site-urile de jocuri precum Roblox.

În plus, nici adolescenții de 16 și 17 ani nu scapă de anumite măsuri: restricțiile s-ar aplica în mod implicit și acestor utilizatori, iar limitarea „doom scrollingului” și restricțiile privind accesul la rețelele sociale în anumite intervale orare sunt, de asemenea, luate în considerare pentru această categorie de vârstă.

Măsura este programată să intre în vigoare în 2027. Cu toate acestea, guvernul britanic nu are încă o imagine clară asupra modului în care vor fi puse în aplicare aceste măsuri. Autoritățile de la Londra au declarat că Ofcom, autoritatea de reglementare a sectorului comunicațiilor din Marea Britanie, va realiza un „studiu rapid” privind modalitățile de verificare a vârstei în conformitate cu noile măsuri, în încercarea de a se asigura că adolescenții din Marea Britanie nu vor putea eluda interdicția la fel de ușor ca omologii lor australieni.

În Uniunea Europeană nu există încă o direcție generală clară, fiind lăsat la latitudinea statelor individuale dacă o astfel de măsură ar fi benefică cetățenilor minori. Digital Services Act, legislația UE privind siguranța online, deja impune platformelor să reducă riscurile pentru minori, însă nu pare că va fi introdusă prea curând o măsură privind reducerea vârstei.

O mașinărie de lobby

În ciuda popularității tot mai crescute, eficiența acestor politici rămâne controversată. Studii recente privind modelul australian arată că o mare parte dintre adolescenți continuă să folosească social media chiar și după introducerea interdicției, prin conturi false sau VPN-uri.

Un alt factor pentru care nu toate statele s-au grăbit să adopte măsuri similare ar putea să fie presiunea enormă exercitată de industria tech asupra decidenților politici, printr-o mașinărie de lobby unsă cu sute de milioane de euro – numai la nivelul Uniunii Europene.

Organizațiile Corporate Europe Observatory și LobbyControl susțin că companiile din domeniul tehnologiei au cheltuit aproximativ 150 de milioane de euro pe activități de lobby într-un singur an, cu o treime mai mult decât acum doi ani. Subiectul central al discuțiilor cu instituțiile europene a fost reglementarea platformelor sociale, urmat apoi de inteligența artificială.

Meta a fost cel mai mare investitor în lobby din UE, cu aproximativ 10 milioane de euro. La fel de mult efort depune Meta și în SUA, unde are un lobbyist la fiecare șase membri ai Congresului. Între 2020 și 2024, marile companii tech au cheltuit 260 de milioane de dolari pentru activități de lobby la nivelul SUA.