Utilizarea excesivă a rețelelor sociale îi face pe adolescenți mai nefericiți

Știm deja că dependențele nu sunt benefice pentru bunăstarea generală a oamenilor – iar rețelele sociale nu fac excepție. Un studiu condus de Universitatea din Barcelona și care a apărut în Raportul mondial privind fericirea 2026, publicat de Rețeaua Națiunilor Unite pentru Soluții de Dezvoltare Durabilă, în 43 de țări din șase mari regiuni ale lumii arată că utilizarea compulsivă sau necontrolată a rețelelor sociale este asociată cu o scădere a nivelului de bunăstare.

Folosind date de la 330.000 de tineri, s-a putut stabili un model: cu cât sunt mai activi pe rețelele de socializare, cu atât au mai multe probleme psihologice, cum ar fi starea de depresie, nervozitatea, iritabilitatea sau dificultățile de somn, conform articolului apărut în The Conversation.

Totuși, efectele nu sunt doar psihologice: aceștia au raportat, de asemenea, o satisfacție mai scăzută față de viață, o măsură a modului în care își evaluează pozitiv viața în ansamblu.

Dintre cele șase regiuni studiate, acest model este mai răspândit în țările anglo-celtice, precum Regatul Unit și Irlanda, în timp ce este comparativ mai slab în regiunea Caucazului și a Mării Negre.

Nu doar contextul geografic contează

Analizând contextul socio-economic al respondenților, s-a observat că adolescenții proveniți din medii defavorizate tind să fie mai vulnerabili la consecințele negative ale utilizării problematice a rețelelor sociale.

Deși diferența este mai mică atunci când se compară problemele psihologice ale celor defavorizați cu cele ale celor mai avantajați, nu se poate spune același lucru despre satisfacția față de viață.

Cercetătorii emit ipoteza că acest lucru s-ar putea datora sensibilității grupului față de comparațiile sociale, datorită naturii platformelor de socializare, unde utilizatorii sunt expuși constant la o cultură a posesiunii. Deși disparitățile socio-economice în ceea ce privește satisfacția față de viață apar în majoritatea regiunilor, acestea tind să fie mai slabe în țările mediteraneene, precum Italia, Cipru și Grecia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *