Influencerii cheamă oamenii la vot – prin campanii netransparente pentru un candidat
A mai rămas mai puțin de o săptămână până la prima rundă de alegeri prezidențiale și, dacă există internauți care încă nu s-au hotărât cum o să-și petreacă zilele de 24 noiembrie, 1 decembrie și 8 decembrie, influencerii români sar în ajutor. Mai mulți creatori de conținut autohtoni au început să-și îndemne urmăritorii să iasă la vot.
Foarte frumos, nu-i așa? E un apel democratic. Doar că, așa cum remarcă și newsletterul Online Brew, în spate ar fi vorba de o campanie plătită.
Practic, cineva îi plătește pe influenceri nu numai să mobilizeze online-ul să iasă la vot, dar aceștia le oferă urmăritorilor și o serie de atribute pe care ar trebui să le aibă candidatul ideal – „în opinia lor”.
Iată cum se construiește o campanie electorală în online, cu influenceri:
„Să ieșim la vot”
Personajele principale pare că sunt micro-influenceri români, creatori de conținut cu o platformă destul de mare încât să poată transmite un mesaj, dar nu destul de cunoscuți pentru a avea afilieri constante cu companii mari. Printre ei se numără și un fost concurent la emisiunea Insula Iubirii, dar și Arman Abbasi, cunoscut pe internet pentru că hărțuia femei pentru vizulizări. Pe listă se regăsesc și influencerițe, precum Rebecca Toma (fostă concurentă la Casa Iubirii) sau Andreea Bld.
Campania este ușor de recunoscut după hashtagurile prezidentiale2024 și echilibrusiverticalitate. Aceste două atribute din urmă sunt și unele dintre cerințele pe care influencerii susțin că le-ar vrea într-un șef de stat: să nu fi avut scandaluri de corupție, să fi avut experiență în funcții înalte, să vorbească mai multe limbi – printre altele.
Pare că participanții la această campanie au avut parte de ceva libertate în construirea mesajului, pentru că nu se poate spune că urmează cuvânt cu cuvânt același text. Mai degrabă, pare că ar fi fost vorba de niște prompturi pe care le-au primit.
Unul dintre influenceri afirmă: „Avem nevoie de un om corect, care să nu fie legat de scandaluri de corupție. Dragilor, avem nevoie de un candidat care a făcut deja ceva pentru noi. Suntem sătui de vorbe, vrem fapte. Așadar, vă invit pe data de 24 noiembrie să ieșim la vot și să votăm ce este cel mai bine pentru noi”, în timp ce altul susține că „știm foarte clar că trebuie să fie o persoană onestă, echilibrată, sinceră, care a făcut chestii, care nu doar vorbește, care nu doar intră în scandaluri, în certuri, nu doar se afișează, nu trebuie să fie cineva și familist, trebuie să fie cineva și cu studii cât de cât, că nu, na, nu poți să pui așa pe oricine”.
„Bună, oameni buni, astăzi vreau să vorbesc despre un subiect foarte important și anume despre ce calități ar trebui să aibă viitorul președinte al României, pentru că atunci când vorbim despre cineva care ne va conduce țara, eu trebuie să mă gândesc foarte bine la ce calități contează cu adevărat. Eu cred că este important să fie un om cinstit, onest și, bineînțeles, un bun lider”, se arată într-un video al unui alt creator de conținut.
O platformă pentru micro-influenceri
Subiectul a ajuns și în atenția Gândul.ro. Surse care cunosc situația au declarat pentru publicație că „unul dintre candidați își face reclamă mascată cu foarte mulți influenceri. Scena este platforma TIKTOK, nimeni nu rostește vreun nume, însă este evident că toți au același script”, însă, într-un alt articol, publicația face legătura între două firme care au contractat serviciile Fame Up și doi candidați.
Mai exact, platforma „ar fi primit bani de la două firme care, la rândul lor, au fost plătite, în luna octombrie 2024, pentru publicitate electorală de Partidul Național Liberal (PNL) și de candidatul independent la Președinția României, Mircea Geoană”.
Dacă, într-adevăr, cele două firme pe care sursele Gândul le menționează au plătit serviciile FameUp specific pentru candidații cu care au contracte, nu pot spune decât cei implicați. Cert este că, prin nemarcarea conținutului ca fiind plătit, unii influenceri au încălcat Legea 363/2007, care stabilește ca fiind ilegală folosirea conținutului editorial „pentru a promova un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru prin conținut ori prin imagini sau sunete pe care consumatorul le poate identifica ușor (reportaj publicitar)”.
Articole asemănătoare
Internetul, cu ochii pe Nancy Pelosi. Vizita oficialului în Taiwan a fost urmărită de întreg globul
Platforma Google News, interzisă în Rusia
Presa de stat din Polonia, în mijlocul unui scandal politic între fostul și actualul guvern
Ce spun specialiștii români în date personale despre identitatea digitală europeană: prea timpurie, insuficient documentată, vulnerabilă
Tentativă de dezinformare privind procesul de înrolare, semnalată de MApN