Gen Z știe diferența dintre știrile reale și cele generate cu AI, însă preferă să ignore falsurile

Tinerii Gen Z navighează informațiile de pe internet într-un mod total nou față de celelalte generații. În contextul actual al popularității programelor AI, aceștia știu diferența dintr-o știre reală și una generată cu ajutorul inteligenței artificiale, însă nu le pasă. Modul tinerilor de a răspunde valului de dezinformare este, pur și simplu, de a-l ignora.

Un studiu al Jigsaw, o organizație subsidiară a Google ce se concentrează pe studierea comportamentelor din mediul online, a analizat tânăra generație pentru a afla cum se raportează la conținutul fals în era inteligenței artificiale generative. Rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru echipa de cercetare, care a trebuit să se adapteze situației.

„După o săptămână de cercetare efectivă, am renunțat la termenul de «educația informațională». Generația Z nu se află pe un drum liniar pentru a evalua veridicitatea lucrurilor. În schimb, ei sunt mai atrași de «sensibilitatea informațională» – o practică «informată de societate», care se bazează pe credibilitatea generală a populației”, a declarat Yasmin Green, șefa Jigsaw pentru Business Insider.

Aici intervine faptul că tinerilor Gen Z ”nu le pasă”. Studiul arată că aceștia nu sunt interesați de procesul de fact-checking, ci preferă să verifice comentariile altor oameni și pe cele ale influencerilor pe care îi apreciază. Triajul Gen Z este făcut prin metode sociale, nu prin citarea surselor sau verificarea informațiilor. În plus, titlurile clickbait, articolele prea lungi sau cele care au un impact emoțional puternic sunt evitate la fel de des.

Nu te speria, asta nu înseamnă că tinerii sunt mai puțin capabili să facă față dezinformării în comparație cu generațiile mai în vârstă. Din contră, studiul arată că se descurcă foarte bine în a identifica falsurile, însă Gen Z stau pe internet pentru a evita plictiseala, pentru a se distra și pentru a face ceva ca timpul să treacă mai repede. Știrile și informarțiile nu sunt subiecte de interes, deci trec foarte ușor peste ele.

Așa ajungem la importanța feed-ului de pe social media

Fiecare dintre noi are o pagină de feed diferită, mai ales pe TikTok unde algoritmul este atât de eficient încât nici nu știai că îți pasă de un lucru până nu ți-a apărut pe For You. Cercetătorii Jigsaw au descoperit că Gen Z au încredere în filtrele pe care le-au aplicat atunci când și-au creat feed-ul de pe platformele de social media, iar dacă o informație a reușit să apară în feed înseamnă că e demnă de a fi luată în considerare.

„Generația Z va avea un influencer sau un set de influenceri preferați cărora, în esență, le externalizează încrederea, iar apoi sunt extrem de loiali față de tot ceea ce spune acel influencer. Apoi, devine foarte dificil să iasă din grupul acelui influencer pentru că își obțin toate informațiile de la el”, spune șefa echipei de cercetare, Beth Goldberg.

Sună foarte superficial și chiar periculos ca tinerii să se încreadă în vorbele unui singur om, însă adevărul e că modul în care fiecare dintre noi își creează feed-ul de pe Facebook, Instagram, YouTube sau TikTok este, în fapt, factorul decisiv.

Calitatea informației se poate număra într-o sumedenie de moduri, însă pe internet e suficient ca un singur influencer să prezintă mai multe surse în clipul său, astfel informația ajunge la tineri, care o primesc fără să facă munca de documentare din spate.

Dezinformarea rareori apare de nicăieri în feed-ul cuiva – dacă activitatea ta online este centrată în jurul meme-urilor, a jocurilor video sau a tutorialelor de machiaj, probabilitatea de a primi informații false despre războiul din Ucraina sau Fâșia Gaza sunt destul de mici.

Și nu o spun eu, ci un studiu recent publicat în Nature, care demonstrează că dezinformarea online are o expunere redusă și ajunge la cei care caută genul ăsta de conținut.

„În analiza noastră a cercetărilor științifice comportamentale privind dezinformarea online, am documentat un model de expunere redusă la conținut fals și inflamator, care se concentrează în rândul unei părți restrânse cu motivații puternice de a căuta astfel de informații”, arată studiul.

Așa că, nu, tinerii nu sunt mai expuși dezinformării decât restul generațiilor, ci doar preferă să adopte o altă abordare atunci când le apare în feed, iar faptul că verificarea comentariilor este un dat în rândul Gen Z nu arată decât că sunt încrezători în modul în care și-au creat feed-ul și în filtrele pe care le folosesc să cearnă conținutul din mediul online.