Neștiința face victime. Cât de importantă este informarea corectă: cazul variolei maimuței

În mai puțin de o săptămână, cel puțin zece maimuțe dintr-o rezervație naturală din Brazilia au fost otrăvite și rănite. Salvatorii cred că aceste acte au fost intenționate, după ce în zonă au fost raportate trei cazuri de variolă a maimuțelor.

Este unul dintre multele cazuri care arată cât de periculoasă este lipsa de informare. Discriminarea este o altă componentă care a ieșit la iveală nu doar acum, odată cu epidemia de variolă a maimuțelor din afara Africii centrale și de vest, ci și în multe alte crize de sănătate cu care s-a confruntat omenirea în ultimii ani. Unele se bazează pe rasă, în cazul COVID, altele pe orientarea sexuală, ca în cazul epidemiei de HIV sau al variolei maimuțelor.

Chiar dacă vorbim despre punerea în pericol a animalelor sălbatice sau despre tratarea altor oameni pe baza unor stereotipuri, aceste comportamente au un lucru în comun: sunt determinate de lipsa de informații.

Variola maimuței nu prea are legătură cu maimuțele și nici nu se transmite exclusiv prin contact sexual

De exemplu, variola maimuței nu are prea multe în comun cu maimuțele. Oamenii care au atacat animalele din rezervația naturală Rio Preto pot crede că acestea au răspândit boala, dar se înșală: virusul și-a primit numele pentru că a fost identificat pentru prima dată la maimuțele din captivitate, în Danemarca. Cele mai frecvente animale care răspândesc boala sunt, de fapt, rozătoarele.

Acest fapt a fost subliniat chiar de un purtător de cuvânt al OMS, Margaret Harris, care a declarat că „oamenii trebuie să știe că transmiterea la care asistăm are loc între oameni”.

„Preocuparea ar trebui să fie legată de locul în care [circulă] în rândul populației umane și de ceea ce pot face oamenii pentru a se proteja de a o lua și de a o transmite”, dar „cu siguranță nu ar trebui să atace niciun animal”, a declarat Harris reporterilor de la Geneva, potrivit The Guardian.

Alte persoane cred că sunt în siguranță, deoarece variola maimuței se transmite doar prin relații sexuale între homosexuali, bisexuali și alți bărbați care au contact sexual cu bărbați.

Acesta este cazul unui videoclip viral de pe TikTok analizat de FullFact. În imagini, un bărbat se întreabă de ce copiii au contractat variola maimuței dacă răspândirea virusului are loc prin contact sexual.

În realitate, experții în sănătate avertizează că sexul nu este singura modalitate prin care cineva ar putea contracta această boală. De fapt, intrarea în contact cu vezicule sau cruste cauzate de variola maimuței, atingerea suprafețelor infectate (cum ar fi cearșafurile sau hainele) sau prin strănut. Deci este de înțeles de ce unii copii au contractat boala sau de ce nu toți pacienții sunt bărbați gay/bisexuali, chiar dacă cei mai mulți pacienți se încadrează în această ultimă categorie –

Lipsa informării duce la stigmă, stigma determină rușinea

Stereotipurile învățate anterior ne-au arătat că pot ieși la suprafață în perioade de criză. Pe fondul COVID, infracțiunile motivate de ură împotriva asiaticilor și a persoanelor de origine asiatică au crescut cu 339% în SUA în 2021, potrivit Centrului pentru studierea urii și extremismului (Center for the Study of Hate and Extremism). Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a crescut gradul de conștientizare cu privire la atacurile rasiale determinate de pandemie. Pe 8 mai 2020, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că „pandemia continuă să dezlănțuie un tsunami de ură și xenofobie, de țapi ispășitori și de alarmă” și a îndemnat guvernele să „acționeze acum pentru a consolida imunitatea societăților noastre împotriva virusului urii”.

Jumătățile de adevăr, lipsa accesului la informații și ignoranța autorităților ar putea alimenta tensiunile actuale din societate, creând un efect de domino. De exemplu, lipsa de cunoștințe despre modalitățile de transmitere a variolei maimuței ar putea duce la o mai mare imprudență, dar stereotipurile despre comunitatea LGBTQ+, în țările mai tradiționaliste, ar putea duce la sentimentul de rușine – care, de cele mai multe ori, se traduce în cereri întârziate de ajutor.

Într-un episod al emisiunii „Science of 5” despre variola maimuței, Andy Seale, consilier al OMS, a declarat că „stigmatizarea îi împiedică în esență pe oameni să acceseze serviciile. Nu ajută pe nimeni”. Acest lucru ar putea fi prevenit de autorități – și de cetățeni, bineînțeles – fiind atenți la cuvinte. În cazul variolei maimuței, ar trebui să se știe că un anumit grup este mai afectat de boală, dar nu să se sublinieze acest lucru la nesfârșit. În schimb, mesajul public ar trebui să fie despre ceea ce pot face oamenii pentru a preveni infectarea – dar numai după ce au toate detaliile. Doar cu toate informațiile pe masă, oamenii pot lua decizii, mai degrabă decât să acționeze pe baza unor impulsuri.