Constituția, des amintită dar rar respectată. De ce argumentul imunității parlamentare este nul?

George Simion, una din cele mai cunoscute figuri politice a României, este negreșit și unul dintre cei mai controversați parlamentari. Pe lângă opiniile sale radicale, nu a ezitat niciodată să ia acțiuni „sălbatice”, mai degarabă ale unui huligan sau bătăuș. Totuși, el nu a fost pedepsit niciodată pentru acțiunile violente, argumentul principal fiind acela al imunității parlamentare, prezent în Constituție.

Art. 72 din Constituția statului Român stabilește foarte clar că parlamentarii se bucură de o imunitate în fața justiției. Desigur, asta nu înseamnă că nu vor avea de suferit consecințe legale pentru faptele ilegale comise, cel puțin așa scrie în text. Există diferite modalități de a-i sancționa, unele poate mai complicate și consumatoare de timp.

Aroganța, egoismul și superioritatea presupusă a lui G. Simion

Problema pentru care domnul Deputat de București George Simion nu este pedepsit pentru faptele sale, pare să fie vina atât a organelor de control, a cetățenilor care nu iau atitudine concretă și publică, a celorlalți politicieni care doar dau o declarație pe moment, cât și a aroganței și percepției total greșite a lui Simion.

Iată un exemplu de aroganță și egoism la care am fost martor. Am fost la concursul „România fără dosar” pe 31 martie, unde a participat și liderul AUR. Când am intrat în sală, Simion se contrazicea cu un invitat și cu un deputat PNL, deoarece el își dorea să se așeze într-un loc anume – când locurile au fost deja împărțite atât pentru studenți, cât și pentru politicieni și profesori. Argumentul invocat era statutul lui de „parlamentar” și se plângea de faptul că nimeni nu mai „respectă această funcție”.

Constituția, invocată dar nerespectată

Fie că este vorba de un alt respectabil decident, doamna Senator Șoșoacă, fie că este vorba de al nostru George Simion, cei catalogați ultra-conservatori sau ultra-religioși – poate chiar naționaliști – au o plăcere imensă de a aminti de Constituția statului Român și cât de des prevederile din ea sunt nerespectate.

Este ciudat și, poate, chiar straniu. Oare aceștia, când și-au exprimat supremația față de ceilalți, susținând că, fiind parlamentari, fac ceea ce vor, creând doar haos, s-au gândit măcar o clipă la art. 16, care stabilește egalitatea dintre cetățeni, fără privilegii? S-au gândit măcar o clipă că ei au fost aleși de votul popular și că nu sunt cu nimic mai presus?

Problema, însă, și mai mare este faptul că art. 72 este ori înțeles greșit de un număr prea mare de oameni, ori pur și simplu nu se dorește aplicată din diferite frici ale organelor de control sau a personalului acestora. În alineatul (3) scrie foarte clar cum, dacă infracțiunea săvârșită este una „flagrantă”, parlamentarul poate fi „reținut și supus percheziției”.

Ciondănirea cu Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a devenit atât de virală pe internet sau la televizor, încât nici nu mai trebuie neapărat explicată. Totuși, nu s-a considerat a fi ceva flagrant, aparent, și nu s-au luat măsuri penale. Pe 17 mai, acum puțin timp, s-a repetat ceva asemănător , când Simion l-a agresat din nou pe Virigil Popescu.

Și, totuși, pare că autoritățile sunt la fel de tăcute.

Pentru a vedea dacă inactivitatea autorităților poate sau nu poate fi justificată, este necesar să consultăm Codul de Procedură Penală. Conform art. 293 al acestei legislații: „(1) Este flagrantă infracțiunea descoperită în momentul săvărșirii sau imediat după săvârșire”.

Poate, ceea ce s-a întâmplat în cel mai important institut de reprezentare a cetățenilor, filmat live, nu poate fi considerat ca fiind ceva flagrant.

Totuși, actul de ultraj săvârșit împotriva jandarmilor, când Simion i-a bruscat pe aceștia, de ce nu a fost sancționat? A fost împotriva unui funcționar public cu atribuții de a aresta, dacă reținerea este justificabilă. Constituția nu apără un parlamentar de infracțiunile flagrante, iar dacă o astfel de faptă ce a fost săvârșită împotriva unui jandarm nu poate fi dovedită ca fiind o „infracțiune descoperită” în momentul comiterii, nu știu ce ar putea fi flagrant.

Dacă nu se iau măsuri și un decident este lăsat să comită infracțiuni în văzul tuturor, fără să sufere consecințele legii datorită imunității neexistente, atunci nu doar că art. 16 privind egalitatea este ca și neînsemnat, dar și separația puterilor în stat va fi din ce în ce mai slabă, statutul de drept fiind și el condamnat.