Cenzurarea de pe social media a dezinformării nu ar fi utilă

Conspiraționiștii, trolli sau propagandiștii care dezinformează pe platformele de social media nu ar trebui interziși și nici să le fie șterse postările. Afirmația este făcută de un grup de oameni de știință din cadrul Royal Society (academia națională de științe din Marea Britanie) care a publicat un raport în care se vorbește despre măsurile anti-dezinformare.

”În timp ce această abordare [cenzurare] poate fi eficientă și esențială pentru conținutul ilegal (de exemplu, discursul instigator la ură, conținutul care încurajează terorismul, materialele privind abuzurile sexuale asupra copiilor), există puține dovezi care să susțină eficiența acestei abordări pentru dezinformarea științifică; abordările care vizează amplificarea dezinformării pot fi mai eficiente”, a scris grupul de experți în raport.

Mai toate platformele de social media din ziua de azi au luat măsuri de combatere a dezinformării, de cele mai multe ori aceste măsuri fiind de interzicere sau de ștergere a postărilor care induc publicul în eroare. Oamenii de știință din Royal Society au spus că, în loc de cenzurarea acestui conținut, guvernele și companiile tech ar trebui să combată dezinformarea prin sprijinirea mijloacelor de informare în masă și prin finanțarea organizațiilor independente de fact-checking.

”Limitarea afirmațiilor din afara consensului [științific] poate părea benefică, dar acest lucru poate împiedica procesul științific și determină conținutul cu adevărat malițios să devină clandestin”, a declarat șeful acestui raport pentru Politico.

Recomandarea grupului de specialiști este că sursele de dezinformare ar trebui monitorizate și limitate când vine vorba de reach-ul lor. Raportul Royal Society pune accent pe educația informațională și pe investițiile care ar trebui făcute în domeniu. Aceste măsuri cuplate cu demonetizarea, etichetarea corectă a dezinformării și reglementarea algoritmilor de recomandare pot reduce semnificativ postările care conțin minciuni sau adevăruri trunchiate.

Trebuie să iei în considerare că raportul este întocmit pe un eșantion semnificativ de persoane care locuiesc în Marea Britanie unde rata de vaccinare este mult peste a noastră, deci aș spune că și contextul societal trebuie luat în calcul. Spre exemplu, nu sunt sigur câți oameni ar fi convinși dacă Facebook ar eticheta ca fiind neadevărate spusele conspiraționiștilor. În cazul lui Trump, care era campion la distribuirea de informații false, Facebook a spus că etichetarea nu a ajutat la limitarea reach-ului pe care fostul președinte american îl avea.