Minciuna online capătă noi forme: după știrile false, acum avem fenomenul pseudo-reclamelor

Un val de reclame pretins a fi din partea Lidl România a asaltat telefoanele mobile ale multor români în urmă cu mai puțin de o lună. Astfel, mulți naivi au crezut, realmente, că Lidl oferă vouchere de cumpărături în valoare de 500 de RON cu ocazia aniversării aniversării a 11 ani de existență a lanțului de magazine. Mai mult, unii dintre ei le-au trimis și prietenilor, sperând ca prin acest gest să le provoace o bucurie. Ulterior, s-a dovedit însă că reclama era un fals ordinar, chiar compania Lidl venind să dezmintă acest lucru.

Acest eveniment a atras atenția însă asupra unui fenomen încă insuficient conștientizat la nivelul opiniei publice la momentul respectiv, dar care între timp a căpătat amploare. Fenomenul reclamelor false și al promoțiilor mincinoase, care induc cumpărătorii de bună-credință în eroare cu oferte fie inexistente, fie pur și simplu fanteziste, care nu au acoperire în realitate. Doar că acest trend era departe de a se limita la Whatsapp.

Astfel, după cum au observat alți utilizatori, imaginea Mihaelei Călin, prezentatoarea emisiunii Observator de la Antena 1, apărea într-o serie de reclame care promovau produse de slăbit. Din păcate, însă, fără știrea ei, lucru care a și dus la o dezmnițire din partea acesteia, precum și la o luare de poziție pe aceeași temă a instituției media în care activează:

[…] Mihaela nu este asociata cu niciun fel de firma si nu recomanda niciun fel de produse. […] Dincolo de acest avertisment care se adreseaza direct celor care ne sunteti alaturi la Observator din fata televizoarelor, va mai anuntam ca Antena Group a demarat deja demersurile legale pentru stoparea acestor reclame ilegale.

Intrigați de acest fenomen relativ recent, am mers mai departe și am aflat că Whatsapp și Facebook sunt departe de a fi singurele platforme unde se promovează astfel de oferte false sau de-a dreptul inexistente. Astfel, profitând și de opțiunea de a sponsoriza reclame asemănătoare celei Facebook, Instagramul este de asemenea plin de asemenea făcături cărora le dau curs, însă, mai mulți decât am putea crede. De asemenea, acest lucru trebuie citit și în contextul în care volumul e-commerce-ului din România în anul 2017 a fost de 2.8 miliarde de euro, în creștere cu 40% față de anul 2016.

Cum ne putem feri de acest val fake commerce? Cel mai simplu ar fi să evaluăm atât felul în care ne sunt prezentate ofertele, unele având pur și simplu un aspect care nu poate lăsa dubii asupra calității produselor, dar alteori putem evalua pur și simplu prețul. Iar asta din simplu motiv că, pentru a oferi un singur exemplu, o pereche de pantofi Balenciaga nu va putea costa niciodată 135 de lei și cu atât mai puțin trei perechi vor putea valora 42.93 euro (!!!). Și, desigur, nu e nevoie să fim cunoscători pentru a descoperi acest lucru: e suficient să ne orientăm pur și simplu printr-o scurtă cercetare pe site-ul companiei respective pentru a afla cum stau, în realitate, lucrurile.

Acest fenomen, de altfel, nu este limitat la piața din România. Nu mai demult de luna aprilie a acestui an, consumatorii americani s-au confruntat cu un aflux de reclame online care promiteau băuturi gratis în cadrul Starbucks consumatorilor afro-americani. Apărute inițial pe 4chan, acestea veneau în contextul scandalului recent de discriminare al aceleiași companii, când două persoane de culoare fuseseră arestate pentru simplul fapt că ceruseră să folosească toaleta unei cafenele din cadrul lanțului Starbucks. Bineînțeles, ulterior s-a aflat că acestea erau false, iar compania s-a grăbit să se disocieze de o potențială astfel de inițiativă.

Concluzia? Reclamele false pot fi la fel de periculoase precum știrile false, iar dacă cele dintâi acționează asupra mentalului nostru, modificându-l în sensul dorit de cei care le concep, cele din urmă pot afecta direct puterea noastră de cumpărare. Nu în ultimul rând, poate apărea situația în care cei care solicită fondurile noastre nu sunt cei care se pretind a fi, moment în care bineînțeles că fenomenul reclamelor false capătă o nouă dimensiune. Una poate chiar mai riscantă decât ne putem imagina.