
Dezinformarea în limba spaniolă prosperă pe Facebook din cauza întârzierilor de moderare
Incapacitatea Facebook de a modera la timp conținutul dezinformator în limba spaniolă a dus la o creșterea acestuia, avertizează cercetătorii. Fenomenul a fost descris inclusiv ca fiind „un punct mort” al companiei lui Mark Zuckerberg.
În timp ce 70% din dezinformarea în engleză de pe Facebook ajunge să fie marcată cu etichete de avertizare, doar 30% din dezinformarea în spaniolă este semnalată, potrivit unui studiu al organizației non-profit pentru drepturile omului Avaaz, conform The Guardian.
Cea mai mare creștere a mesajelor înșelătoare în limba spaniolă a fost înregistrată în cursul alegerilor prezidențiale americane din 2020. Studiile arată că acest tip de conținut a rămas mai mult timp online și s-a răspândit mai mult decât cel în limba engleză. Inclusiv în Congres au existat cereri cu privire la investigarea dezinformării îndreptate către comunitatea latino din state precum Florida și Texas, în contextul în care un alt studiu al Avaaz, publicat în octombrie 2020, a constatat că mai mult de jumătate dintre alegătorii vorbitori de limbă spaniolă din Florida au văzut dezinformări pe Facebook în zilele premergătoare alegerilor.
În prezent, cel mai popular subiect în limba spaniolă de pe Facebook este legat de sănătate și vaccin. La începutul lunii februarie, Facebook și-a reînnoit eforturile de a combate dezinformarea vaccinului, interzicând toate postările cu afirmații false despre vaccinuri de pe platformă, indiferent dacă este vorba despre vaccinul Covid-19 sau despre vaccinuri în general, însă se pare că măsură nu a fost aplicată în aceeași măsură și conținutului în spaniolă.
Articole asemănătoare
Dezinformarea de dreapta generează mai mult ”engagement” pe Facebook decât orice alt tip de conținut politic
Acțiunile Israelului pun la îndoială siguranța jurnaliștilor internațiionali aflați în regiune
Vodafone, amendă de 3.000 de euro pentru încălcarea GDPR, după ce a prelucrat greșit date personale
Șoșoacă amenință presa cu plângeri penale, după ce i-a publicat adeverința medicală pentru nepurtarea măștii
Robert Cazanciuc susține că presa românească nu are un cod deontologic. Google îl contrazice