Ce a scris presa străină luna aceasta despre Revoluția din 1989

În decembrie, presa străină din mai multe colțuri ale lumii a vorbit pe scurt sau mai analitic despre Revoluția din decembrie 1989 sau despre regimul comunist. Iată un tur de orizont al celor mai interesante articole.

---

Un album foto politic

În The Calvert Journal, Paula Erizanu face o recenzie a albumului „Last Christmas (of Ceausescu)” de Anton Roland Laub. La 31 de ani de la căderea comunismului în România, albumul este o privire curioasă asupra celei mai sângeroase revoluții a blocului estic comunist, prin prisma culturii pop. Combinând colaje și poze, proiectul fotografic se concentrează pe trei locuri:

1. casa privată a dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena, în București;
2. locul execuției lor la o bază militară din Târgoviște;
3. Casa Poporului, palatul prezidențial megaloman, care servește acum drept sediu al Parlamentul României.

Născut și crescut în România, Anton Roland Laub este fotograful din Berlin care a asistat la căderea comunismului în adolescență. Un element personal al albumului este o fotografie a mașinii de scris a tatălui lui Laub, pe care artistul a luat-o cu el la Berlin.

Despre aceeași carte scrie pe larg și Art in Berlin care reproduce unele dintre cele mai interesante fotografii din album:

„Spre deosebire de toate celelalte revoluții în mare parte pașnice de pe teritoriul comunist, în România n-au murit doar tiranii, ci și mulți civili. Se vorbește despre 1.500 de victime (1.166, conform altor surse – n.red.). Până în prezent nu este clar cine au fost criminalii, faptele sunt nepedepsite. […] A fost o lovitură de stat? Ce s-a întâmplat cu făptașii, de exemplu membrii temutului serviciu secret al Securității?”.

De la totalitarism la autoritarism

Într-un articol pentru New Eastern Europe, Simona Merkinaite stă de vorbă cu Marius Stan, co-autor (alături de Vladimir Tismăneanu) al cărții „Romania Confronts its Communist Past: Democracy, Memory and Moral Justice”.  În cadrul interviului, Marius Stan încearcă să explice „excepționalismul sângeros” al României, în care totalitarismul din perioada comunistă a fost înlocuit de autoritarismul neo-comuniștilor conduși de Ion Iliescu. Explicația lui Stan se extinde la modul în care s-a desfășurat Revoluția din 1989 și în care au fost executați soții Ceaușescu:

„Dacă acceptăm conceptul de «post-totalitarism», așa cum a fost formulat de oameni precum Václav Havel, Agnès Heller, Ferenc Fehér sau György Márkus, ca ultima etapă în decăderea regimurilor comuniste din blocul sovietic, România a fost excepția, în ideea că dictatura lui Ceaușescu a simbolizat radicalizare în loc de de-radicalizare. Cred că aceasta explică atât moartea violentă a socialismului dinastic, cât și nașterea spasmodică a regimului succesor.”

Cercetătorul evocă scena discursului de la balconul de la fostul sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (actuala Piață a Revoluției) și consideră că fuga cu elicopterul a soților Ceaușescu este momentul de ruptură, cel în care regimurile s-au schimbat și când revoluția a fost confiscată de un aparat politic ce părea pregătit să preia puterea.

Revoluția prin ochii unei adolescente

Site-ul Le Télégramme i-a luat un scurt interviu Florentinei Postaru, co-autoare (alături de Serge Bloch) a cărții ilustrate în franceză „Fericit cel care, precum aspiratorul meu, a făcut o frumoasă călătorie…”. Aceasta spune că, datorită părinților, a avut o copilărie fericită, fără să simtă prea mult vicisitudinile epocii. La Revoluție, avea 13 ani și se afla la Mangalia:

„Pe 22 decembrie, în timpul prânzului, ne-au spus vestea: Ceaușescu a plecat, este revoluție. Apoi, noaptea, ne-au dus pe un mic stadion, în frig și întuneric, în sunetul tunurilor … Am experimentat această teamă de a auzi armele atât de aproape. Când m-am întors la Tulcea, orașul meu natal, în ziua de Crăciun, era o atmosferă diferită de ceilalți ani, o bucurie neîmplinită, un amestec de fericire și frică de viitor. Odată ce Ceaușescu a murit, am știut că totul se va schimba”.

Revoluția și politica actuală

Publicația Hungary Today amintește de Revoluție în contextul în care doi dintre parlamentarii din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) sunt acuzați de comiterea unor atrocități în cadrul evenimentelor din decembrie ’89. La același aspect se referă și Le Courrier des Balkans, care spune că pe listele AUR s-a găsit un fost ofițer de Securitate, acuzat că a condus represiunile din Sibiu, în timpul Revoluției.

Tot în Hungary Today, este citat Zsolt Németh, parlamentar de la partidul Fidesz, care a spus, în cadrul unei conferințe despre minoritățile naționale și guvernarea totalitară, care a marcat 31 de ani de la izbucnirea revoluției României la Timișoara:

„O caracteristică unică a unei democrații este că un astfel de sistem asigură mai multe drepturi decât cele impuse de standardele internaționale. În cadrul Națiunilor Unite și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, democrațiile și dictaturile au codificat în comun dreptul internațional. Democrațiile, cu toate acestea, trebuie să asigure mai multe [drepturi] decât ceea ce a fost garantat conform normelor comune”.

Într-un discurs ținut la Timișoara, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus că românii și maghiarii au arătat că se pot uni pentru cauza libertății. Orbán a evocat și a lăudat curajul pastorului László Tőkés, care a ținut piept regimului comunist.

„Dacă am fi decis să așteptăm ca puterile occidentale să ne ajute, am fi trăit în continuare sub ocupație sovietică, am fi fost membri ai Pactului de la Varșovia și am fi avut un congres al partidului comunist care să decidă viitorul nostru. Dar am vrut să trăim liberi și avem eroi care și-au dat sângele pentru această cauză”, a adăugat Orbán.

Prim-ministrul maghiar a evocat și a lăudat curajul pastorului László Tőkés, care a ținut piept regimului comunist.

Și BBC face legătura dintre rezultatul alegerilor parlamentare și schimbarea regimurilor în 1989, când spune că social-democrații și-au revenit după seria de scandaluri de corupție care au dus la sentințe precum cea aplicată lui Liviu Dragnea.

The Irish Times amintește la rândul său de aceste condamnări și consideră că protestele anti-PSD, în urma deciziilor partidului de a schimba legile justiției, au fost cele mai puternice după Revoluția din 1989.

În Liberté, Bernard Guetta, europarlamentar francez și jurnalist, compară rapid regimurile comuniste din 1989, spunând că, de fiecare dată când a fost în România, i-a fost frică, în timp ce în Polonia nu a avut acest sentiment:

„Evident, ambele țări erau regimuri comuniste, fără pluralism politic sau libertatea presei. Dar în Polonia se putea vorbi în privat despre orice, în timp ce în România era de neconceput”, scrie Guetta în Liberté.

El adaugă faptul că Ceaușescu și-a subliniat independența față de Moscova (a menținut relații diplomatice cu Israel, în 1984 a trimis sportivi români la Jocurile Olimpice de la Los Angeles boicotate de celelalte țări comuniste), dar în politica internă regimul său era pur și simplu versiunea românească a stalinismului, îngrozitor prin severitatea sa.

O fotografie simbolică

The Lufkin Daily News publică o fotografie tulburătoare, care face legătura dintre situația actuală și victimele din timpul Revoluției: o fetiță cu mască privește din spatele unei cruci din Cimitirul Revoluției, pe care stă scris numele unui bărbat ucis în decembrie 1989. Fotografia a fost reprodusă de mai multe publicații americane, printre care Brooklyn Daily Eagle.

Efemeride despre decembrie 1989

Yahoo News deschide calupul video despre ziua de 22 decembrie în istoria lumii cu fuga lui Nicolae Ceaușescu, după discursul menit să liniștească populația adunață în Piața Revoluției. Montajul începe cu celebrul apel „Alo, alo, cetățeni, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!”, prin care dictatorul credea că poate readuce mulțimea la ordine și obediență.

---

Efemerida zilei de 22 decembrie este dedicată Revoluției române de către publicația franceză Sud Ouest, care publică o fotografie cu oameni din localitatea Denta, urcați pe camioane și purtând drapele din care fusese tăiată stema țării.

În schimb, publicația franceză Evous încurcă puțin borcanele și marchează data de 22 decembrie 1989 ca fiind ziua în care Ceaușescu și-a dat demisia.

Mai mult în registrul umoristic, 45 Secondes consideră că inclusiv faptul că românii erau privați de seriale precum „Dallas” a dus la revolta lor. După ce serialul a fost difuzat în variantă modificată, a fost oprit la un moment dat, deoarece Ceaușeștii credeau că el prezintă un stil de viață prea luxos pentru România. După Revoluție, serialul a fost reluat integral, în variantă originală.