Cum să nu pici pradă fenomenului fake news, în contextul epidemiei de coronavirus
În urmă cu o lună, șeful Organizației Mondiale a Sănătății folosea un termen aparte pentru urmările epidemiei de coronavirus: ”infodemie”. Declarația venea în contextul unui val de dezinformări din online, apărut odată cu primele cazuri europene de COVID-19.
Șansele sunt ca, dacă navighezi acum pe Facebook, să dai de o teorie a conspirației, o știre alarmistă, o declarație falsă sau chiar de un fake news. Mediul cel mai facil pentru dezvoltarea dezinformării este o situație tensionată, care prezintă un pericol – real sau închipuit – pentru individ, întrucât acesta tinde să caute răspunsuri și să identifice motive. Un studiu realizat de către Universitatea Stanford în 2018 arăta că unul dintre motivele psihologice pentru care oamenii tind să creadă un fake news este că, indiferent de experiență și educație, indivizii tind să se bazeze pe aspecte mai puțin importante atunci când judecă contentul de care se lovesc. Chiar dacă oamenii sunt ființe raționale, experții spun că în multe aspecte din viața de zi cu zi intervine gândirea irațională – mai ales în problemele uzuale.
MediaStandard a realizat un scurt ghid pentru cei care vor să se apere de fake news, în contextul epidemiei de COVID-19.
1) Nu crede tot ce vezi pe social media
Rețelele de socializare pot să fie un instrument bun de a sta la curent cu ce se mai întâmplă în jur – tocmai pentru că facilitează un schimb de informații rapid, de la un număr mare de persoane. Dar doar dacă știi de ce să te ferești.
Nu tot ce apare în feed-ul de Facebook e real. Uneori, prin multitudinea de articole distribuite, postări și comentarii, se mai strecoară și dezinformare, distribuită în mod inteționat sau din neștiință. Stai o secundă și parcurge textul în mod rațional.
2) Dă un search pe Google și consultă sursele oficiale
Dacă ai citit textul cu atenție și, la final, rămâi cu un mare semn de întrebare, dă un search pe Google. De cele mai multe ori, simpla accesare a unor cuvinte cheie poate oferi rezultate concludente întrebărilor pe care le avem. Sursele cele mai de încredere sunt cele oficiale (precum OMS sau Guvernul României, precum și instituțiile media de renume, care au o abordare obiectivă în general. Nici site-urile de fact-check nu sunt de ignorat, întrucât acestea pot oferi explicații clare privind informațiile false care circulă pe social media.
3) Acordă atenție detaliilor mici
În cazul unui fake news, detaliile mici sunt cheia. Așa că, atunci când dai peste un articol care nu îți prezintă încredere, întreabă-te: Ai mai auzit vreodată de site-ul respectiv? Titlul este exagerat sau prezintă o informație clară? Numele autorului articolului este vizibil? Informațiile sunt susținute de dovezi? Autorul citează surse credibile?
De cele mai multe ori, știrile false vor fi scrise evaziv și vor conține exprimări exagerate, care atrag atenția. Informațiile prezentate sunt vagi, lipsite de context sau de explicații suplimentare, întrucât apelul la emoții este prioritar.
4) Nu te alarma
În orice situație tensionată, cheia este să îți păstrezi calmul. Știrile alarmiste nu fac excepție.
Deși fake news-urile pot părea a fi o simplă gafă umană, fenomenul reprezintă un real pericol pentru societatea modernă. Nu numai că modelul de consum al cititorilor se schimbă, relația dintre presă și public suferă, principiile democratice sunt puse în pericol, dar răspândirea fenomenului poate și să pună în dificultate gestionarea unei crize, precum cea epidemiologică din prezent.
Articole asemănătoare
Care sunt cele mai descărcate aplicații din 2021
Publicația Politico va fi cumpărată de grupul german Axel Springer
„All eyes on Rafah” sau dacă activismul pe social media poate salva vieți
Meta ia în considerare interzicerea reclamelor politice în Uniunea Europeană
Google, în spatele unei campanii anti-dezinformare din Uniunea Europeană