1989: oglinzi și fum. O serie nouă de documentare din acest an vrea să facă lumină în misterul Revoluției

Anul acesta a fost generos în creații documentare și multimedia despre Revoluția din decembrie 1989.

„1989: oglinzi și fum” este cel mai nou documentar despre Revoluție. Este un film care face parte dintr-o serie de creații dedicate acelor momente asupra cărora încă planează o mulțime de mistere.

Într-o discuție premergătoarei premierei filmului (18 decembrie, TVR1), realizatorul Alexandru Stănescu a dezvăluit că a lucrat 12 ani la acest documentar. Filmul poate fi văzut gratuit pe canalul Arhiva TVR (Youtube), până în 22 decembrie, ora 23:30. TVR este co-producător al filmului.

„1989: oglinzi și fum” sau teatrul din Piața Revoluției

Ascuns în spatele întrebărilor aparent naive, dispus să fie „trimis în corzi” de către participanții la Revoluție intervievați, regizorul reușește să facă un film care poartă amprenta altei generații – cea care doar s-a născut în comunism, dar nu a crescut și nu a fost educată în acei ani și nici nu are amintiri care să-i modifice discursul.

Ilustrat cu imagini din arhiva TVR și din arhiva lui Paul Cozighian, dar și cu fotografii inedite din colecțiile Andrei Bârsan, Dinu Lazăr, Andrei Pandele, Agerpres, filmul își propune să străpungă perdeaua grea care tronează peste acele zile cruciale din istoria recentă, analizând, totodată, ecourile reverberate în conștiința colectivă a posterității.

În acest documentar îi puteți vedea pe:

• Sergiu Nicolaescu
• Ion Caramitru
• Petre Roman
• Gelu Voican Voiculescu
• Paul Cozighian
• Cornel Mihalache
• Constantin Corneanu
• Marcel Păun
• Andrei Pandele
• Andrei Bârsan
• Lavinia Betea
• Sorin Alexandrescu.

”1989 Jurnalul unei Revoluţii”: un mozaic de mărturii

O altă creație despre momentul Revoluției reprezintă un colaj de interviuri, momente lirice, proiecții și fragmente documentare. „1989 Jurnalul unei Revoluţii” a avut premiera online în 16 decembrie. Filmul este o producție a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” și este realizat de Carmen Lidia Vidu.

Filmul a fost distribuit pe canalele media ale Teatrului Naţional din Bucureşti (YouTube, Facebook, site) şi ale partenerilor: reţeaua Institutului Cultural Român, CNSAS, Fundaţia Corneliu Coposu etc. Iată filmul integral:

„Documentarul este un hibrid cultural adaptat vremurilor pe care le trăim. Proiectul este realizat din elemente de film, teatru, platou de televiziune, videomapping, filmare aeriană”, spune realizatoarea.

Pe lângă mărturiile actorilor Ion Caramitru, Oana Pellea, Daniel Badale şi Florentina Țilea, proiectul propune interviuri despre teme precum Securitatea, procesul Ceauşeştilor, teroriști, realizate cu Germina Nagâț, Dan Voinea, Dennis Deletant, Andrei Ursu, Lavinia Betea.

“Granița morții” sau refuzul închisorii numite România

Deși nu este un film despre Revoluție, acest documentar abordează unul dintre aspectele mai puțin cunoscute și discutate la noi: românii care au vrută să fugă din țară și și-au riscat viața încercând să treacă granița către Serbia. Documentarul “Granița morții” a avut premiera online în 4 decembrie.

„Frontieriști” s-au numit cei care nu mai suportau traiul în țară și căutau să ajungă în țări occidentale tranzitând Serbia. Dacă erau prinși, erau fie împușcați pe loc, fie acuzați de “trecere frauduloasă a frontierei” și aruncați în închisoare, unde erau bătuți până la moarte sau uitați acolo mulți ani.

 

Realizatorii au intervievat persoane cu funcții diferite din acea vreme și au profitat de experiența și activitatea profesională a unor jurnaliști precum Marina Constantinoiu și Istvan Deak, care au umblat mii de kilometri în țară și în lume, pentru a aduna documente, mărturii și imagini despre frontieriști.

Printre momentele șocante evocate de documentar se află cinismul autorităților comuniste, care, la un moment dat, au încetat să mai preia cadavrele de pe Dunăre ale celor care nu reușiseră să treacă în partea sârbă. După ce au fost construite Porțile de Fier, cursul Dunării s-a schimbat, astfel că trupurile moarte se duceau către Iugoslavia. Sârbii n-au avut de ales și au cules acele cadavre, pe care le-au îngropat într-un cimitir special. Peste ani și ani, sârbii au înmormântat oameni de-ai lor în același loc, peste rămășițele românilor.

O educație necesară, dar fragmentară

Cei interesați de momentele istorice din decembrie 1989 au multe creații la dispoziție online, unele mai vechi, altele mai noi. Unele dintre acestea sunt readuse în mintea publicului. De exemplu, seria de 15 episoade „1989 – Decembrie roşu” s-a reluat la TVR 1 în martie 2020 și este încă disponibilă spre vizionare.

Rapoartele comisiilor de cercetare, sintezele parchetelor de-a lungul timpului, stenogramele în faţa comisiilor senatoriale, toate documentele de pe site-urile dedicate, multitudinea de interviuri personale din 1997 până astăzi, cărţile şi articolele de presă, catalogate, fişate şi inventariate au constituit o bază solidă pentru demararea proiectului „1989 – Decembrie roşu”.

„Sunt generaţii care nu au trăit şi nu au înţeles ce s-a petrecut atunci şi nici nu ar avea de unde să înţeleagă. S-au scris biblioteci de cărţi, există un Institut al Revoluţiei, există studii interesante, dar şi maculatură pe seama Revoluţiei Române”, se arată în descrierea proiectului.

Platforma Youtube este o sursă valoroasă de creații mai mult sau mai puțin didactice despre Revoluție. De exemplu, filmul „Cine a tras la Revoluție?” al lui Zaiafet este o incursiune cronologică de două ore în istoria din decembrie 1989:

„Ce a fost Revoluția Română? Au fost agenturile străine, turiști sovietici, lovitură de stat a armatei sau un complot KGB-ist executat de Iliescu și prietenii lui iubitori de Rusie? Cine erau teroriștii? Au existat sau a halucinat toată lumea din cauza «psihozei teroriste» declanșate ba de unii ba de alții? La toate întrebările astea o să răspundem în foarte lungul clip, într-un mod cât se poate de logic, scrie Zaiafet.

O variantă video mult mai scurtă, dar cuprinzătoare, este oferită de canalul Ora de Istorie (Youtube), printr-un montaj elocvent format din texte, imagini fixe și în mișcare și comentariu:

Clipurile video despre Revoluție de pe Youtube acoperă toate registrele posibile, inclusiv pe cel umoristic și satiric. Documentarele, creațiile multimedia și montajele realizate de cei care au avut timp și pasiune pentru a studia evenimentele din decembrie 1989 ne pot oferi o imagine cuprinzătoare asupra unui moment de răscruce din istoria României.

Foto: TVR Info