Știați că vine Apocalipsa?
Presa din România s-a grăbit să preia o știre despre o ”iminentă” pană de curent prezisă de guvernul Austriei, care va lăsa populația Uniunii Europene fără alimente, transport, căldură timp de mai multe săptămâni. Sună înfricoșător, nu?
Numai că informația s-a dovedit a fi falsă, fiind rezultatul nevoii de senzațional pe care publicul și, implicit, presa, o au.
Panica salvează audiența
„Doamne ferește, sper să nu fie adevărat”, este unul dintre sutele de comentarii lăsate la o postare despre Blackout. Este o reacție normală la o informație care conține cuvinte precum iminent sau se prăbușește. Promisiunea că „nici România nu o să scape”, regăsită sub diferite forme în toate postările și articolele pe această temă, induce cititorului o senzație similară cu reluarea aproape obsesivă a pericolului care ne paște dacă un cutremur ca cel din 1977 s-ar repeta: o teamă viscerală, fiind un scenariu la care se poate raporta ușor.
Atenția umană este frecvent considerată un bun care este valoros tocmai pentru că este limitat, iar evoluția internetului a dus la reducerea capacității de concentrare a individului. Generația născută spre sfârșitul anilor ’90 are o durată de atenție de 8 secunde, cu cinci mai puține decât milenialii.
În acest context, organizațiile care depind de atenția oamenilor – inclusiv mass-media – fac tot posibilul pentru a atrage atenția publicului prin orice mijloace posibile. Teama este una dintre cele mai eficiente metode.
„Titlurile înfricoșătoare atrag oamenii prin valorificarea preocupărilor și anxietăților lor”, scrie Poynter.
Cum a ajuns o știre din Austria un fake news românesc
Veridica.ro scrie că articolele de presă din țara noastră sunt ”inspirate” din campania de informare lansată de Ministerul Apărării din Austria. Printr-o serie de materiale video și foto, populația era învățată cum ar trebui să reacționeze în situația unei pene de curent masive – așa cum, în România, sunt organizate frecvent exerciții pentru un cutremur de mare magnitudine.
În fapt, unul dintre obiectivele-cheie ale ministru austriac al Apărării, Klaudia Tanner, este pregătirea Armatei pentru eventualitatea în care țara va trece printr-o pană de curent de proporții semnificative. Educarea populației în acest sens era doar unul dintre pașii logici în atingerea acestui obiectiv.
În ceea ce privește sursa informațiilor, publicația condusă de Marian Voicu scrie că, la baza articolelor din România, stau site-uri spaniole, precum EuroWeekly News sau La Razon. Și acestea au afirmat că Europa ar putea fi vizată de o întrerupere de alimentare a energiei, în ciuda faptului că Tanner s-a referit doar la posibilitatea ca Austria să treacă printr-o astfel de situație.
Printre publicațiile care au preluat informația se numără site-ul jurnalului de știri al Antenei 1, Observator News, Capital, dar și ProTV.ro. Fake news-ul s-a regăsit și pe micile ecrane, la Antena 3.
Nu e nici prima și nici ultima oară când vom citi o știre senzaționalistă în presa autohtonă. Întrebarea nu e ”de ce”, ci care sunt pașii pe care societatea trebuie să îi facă pentru a dezvăța și publicul, și presa, de apelarea la teamă pentru a consuma și vinde un produs media.
Leave a Comment