Teoriile conspiraționiste despre traficul de copii au isterizat internetul: despre ambulanța neagră, Pizzagate și QAnon

Acum ceva timp, povestea unei ”ambulanțe negre”, care răpește copii și le fură organele, i-a băgat în sperieți pe unii părinți bucureșteni. Vârful isteriei a fost atins în iulie 2018, când o scriitoare a fost agresată de mai mulți oameni care credeau că vehiculul pe care îl folosește, ”Ambulanța pentru Literatură”, este folosită pentru traficul de organe. Însă istoria mitului urban nu se oprește la acest episod, ci datează cel puțin din 2007, cu apariții ulterioare.

Mitul ambulanței (sau conspirația, mai specific) nu e singura speculație privind traficul de copii care stârnește valuri în rândul societății civile. În realitate, tema este una întâlnită frecvent, inclusiv în teorii conspiraționiste devenite virale pe internet.

Localul Comet – pizza ziua, așa-zis trafic de minori noaptea

La precedenta rundă de alegeri prezidențiale americane, pizzeria Comet a ajuns în atenția publicului din întreaga lume – nu pentru serviciile extraordinare pe care le oferea, ci pentru că ar fi fost în mijlocul unei afaceri ce implica traficul de minori.

Însă povestea a avut, încă de la început, multe hibe – printre care și afirmațiile false făcute de un utilizator de Twitter, care susținea că poliția din New York a descoperit un grup de pedofili în Partidul Democrat. Ulterior, pentru a susține aceste afirmații, WikiLeaks a dezvăluit câteva mail-uri aparținându-i șefului de campanie al lui Hillary Clinton, John Podesta – victimă a unui atac cibernetic. În ciuda faptului că nu conțineau vreo mențiune asupra săvârșirii unor fapte atât de grave precum traficul de carne vie, adepții teoriei Pizzagate au susținut că erau folosite cuvinte-cod pentru a face referire la pedofilie.

Deși la început părea a fi o altă speculație exagerată, scandalul a ajuns să fie o problemă majoră pentru părțile vizate. Localul Comet a fost atacat de către un bărbat înarmat care, ulterior, le-a spus polițiștilor că dorea să ”auto-investigheze” clădirea și să salveze copiii; patronul și angajații localului au fost amenințați și hărțuiți de către adepții conspirației, în timp ce alte localuri din apropiere, fără legătură cu conspirația, au fost vandalizate.

E de prisos spus că mitul a fost rapid demontat de publicații precum Snopes și New York Times. Acestea susțin că, pentru a-și susține teoria, adepții au folosit imagini scoase din context, au invocat asemnăarea dintre logo-ul companiei cu semne sataniste și au atribuit identități greșite persoanelor din fotografii.

Mai mult decât atât, în martie 2017, FBI a investigat Pizzagate ca parte a unei investigații cu privire la posibila interferență a Rusiei în alegerile din 2016 din Statele Unite.

De la Pizzagate la QAnon 

Un grup restrâns de persoane (democrați, mai precis), pedofilie, trafic de persoane și satanism: sunt elemente regăsite inclusiv astăzi, într-o altă teorie conspiraționistă care a devenit virală. Și, ca printr-o întâmplare, tot în preajma alegerilor din SUA.

Adepții QAnon consideră, ca și predecesorii săi, că există o elită care, nestigherită, face rău copiilor. Cu toate că elementele locative și personajele nu mai sunt întocmai aceleași (QAnon conține mult mai multe detalii decât Pizzagate), se poate spune că scandalul privind pizzeria Comet e predecesorul QAnon.

Poate ați observat, în ultimele luni, apariția unor mâzgâlituri pe clădiri, inclusiv în București sau alte orașe mari: „Jos cu sataniștii care ne conduc”. QAnon, spre deosebire de teoria precedentă, a reușit să strângă un număr mare de susținători non-americani, inclusiv din România, Anglia, Turcia, Italia și altele.

De ce copiii sunt principala temă a conspiraților

Copiii sunt punctul sensibil al oamenilor. Indiferent dacă vorbim de postări virale cu copii sau de fapte grave ce-i implică, publicul întotdeauna e receptiv. Iar atunci când ei ar fi victimele unor acte inumane precum abuzul sexual sau furtul de organe (sau chiar victime ale unor reacții agresive cauzate de un vaccin), reacțiile impulsive sunt de înțeles. Sunt, totodată, și mai ușor de exploatat.

Rețelele de socializare nu sunt mediul propice pentru a pune cap la cap informații în mod rațional. În schimb, ele pot facilita răspândirea rapidă și necontrolată a unor teorii false.

Desigur, puteți argumenta că puțină panică nu reprezintă un pericol. Însă informațiile negative, care au un impact asupra consumatorului, pot să ducă la o isterie generală – iar asta nu se manifestă de fiecare dată pe internet. Dovadă stau incidente minore sau majore, precum răfuiala prin care a trecut scriitoarea de la Ambulanța de Literatură, sau medicii care oferă vaccinuri anti-Ebola în țări precum Congo.

Peste toate acestea, conspirațiile erodează încrederea publicului în sistemul democratic. Iar în pericol nu e doar publicul de dreapta, predispus a crede în astfel de speculații: recent, odată cu viralizarea Pizzagate pe TikTok, s-a observat că teoria nu mai e atât de partizană, fiind atrăgătoare chiar și pentru un public atipic – adolescenți.