Deși avertizează în termeni vehemenți că românii sunt cei mai mari consumatori de fake news din Uniunea Europeană, eurobarometrul ”Fake News and Disinformation Online” – publicat, în 12 martie, de Comisia Europeană – este total ignorat în spațiul mediatic autohton.
Mediastandard.ro vă prezintă, în exclusivitate, alarmantele concluzii ale acestui eurobarometru. Facem precizarea că situația cel puțin îngrijorătoare identificată de raportorii ”Fake News and Disinformation Online” confirmă și întărește procentele sondajului realizat de Institutul GLOBSEC, în mai 2017, (mai multe detalii AICI), care avertiza că românii (37%) conduc detașat topul victimelor campaniilor de fake news din Europa Centrală și de est, fiind urmați, la o distanță considerabilă, de slovaci (12%), polonezi și cehi (9%). Acum însă, românii sunt ”campionii” întregii Uniuni Europene.
Românii, carne de tun pentru fake news!
La doar un an după publicarea sondajului GLOBSEC, iată că eurobarometrul ”Fake News and Disinformation Online” (mai multe detalii AICI) trage un nou și sugestiv semnal de alarmă, care, în mod de-a dreptul dubios, se izbește de indiferența absolută a tuturor instituțiilor media din România. Nici mai mult, nici mai puțin, eurobarometrul publicat de Comisia Europeană avertizează că, dintre cetățenii UE care utilizează rețele sociale și aplicații de mesagerie online, respondenții din România (59%) înregistrează procentul și cea mai mare probabilitate de a avea încredere în știrile și informațiile pe care le accesează prin intermediul acestor platforme.
Un paradox mioritic
Interesant este și că studiul identifică un paradox în ceea ce privește modul de a răspunde al românilor, după cum reiese din următoarele aspecte contradictorii: deși românii sunt cei mai expuși din întreaga Uniune Europeană la canalele de dezinformare online, nu mai puțin de 79% dintre ei susțin că pot distinge știrile care reflectă o realitate subiectivă sau total falsă, în timp ce 68% afirmă că se confruntă cel puțin săptămânal cu o astfel de situație. Această situație paradoxală îi face pe raportorii ”Fake News and Disinformation Online” să se întrebe (retoric, ce-i drept), dacă românii sunt autodidacți, sau, dimpotrivă, nu stăpânesc la modul real abilitățile de a discerne între fake news și informație obiectivă.
Campaniile de fake news, o problemă pentru democrație
Potrivit ”Fake News and Disinformation Online”, cetățenii chestionați (din toate cele 28 de state membre UE) cataloghează canalele media tradiționale drept cele mai de încredere: radio (70%), TV (66%) și ziare/reviste tipărite (63%). Publicațiile online și portalurile de știri se bucură de o credibilitate mai scăzută (47%), dar tinerii (în special vârstele 15-24) preferă (60%) ziarele și revistele online. Jumătate dintre respondenții celor 28 de state se confruntă cu știri false cel puțin o dată pe săptămână, pe când cei cu un nivel superior de educație spun că intră în contact cu acestea mult mai des. La nivel european, 85% dintre respondenți resimt campaniile de fake news drept o problemă în țara lor, în timp ce 83% o percep ca o problemă pentru democrație în general.
Leave a Comment