Erdoğan promite libertatea presei în 2021

În 31 decembrie 2020, Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, a anunțat o serie de reforme pentru consolidarea economiei și ridicarea standardelor democrației, anunță Euronews. Printre promisiunile făcute se află, voalat, și acordarea unei libertăți a presei mai extinse. Ideile din discursul publicat pe site-ul președinției nu sunt noi, iar președintele turc nu și-a ținut mereu promisiunile.

În realitate, la începutul lui 2021, încă există în închisoare sute de opozanți ai guvernului, iar mulți dintre ei așteaptă de ani întregi procesul cuvenit. Organizația Human Rights Watch spune că procurorii din Turcia „deschid în mod regulat anchete de terorism asupra persoanelor care-și exercită în mod pașnic drepturile la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere”.

Presa, inamicul lui Erdoğan

În decembrie 2020, trei incidente au demonstrat că nu există libertate de exprimare în Turcia:

1. În 10 decembrie, Ufuk Çeri, jurnalist la rețeaua de știri Medyascope, a fost arestat în timp ce relata despre un protest al lucrătorilor de la compania aeriană falimentară AtlasGlobal, deținută de familia ministrului Turismului din Turcia. Çeri a fost reținut timp de 24 de ore înainte de a fi eliberat, pe 11 decembrie.
2. În 23 decembrie, reporterul exilat Can Dündar a fost condamnat la 27 de ani de închisoare, pe baza unor acuzații de spionaj și terorism, pentru un articol din 2015, în care acuza serviciul de informații al Turciei că a trimis ilegal arme în Siria. Dündar rămâne în exil în Germania.
3. În 25 decembrie, canalul de știri Olay TV a anunțat că se va închide, după doar 26 de zile de emisie. Proprietarul canalului a fost presat de oficialii guvernamentali să facă acest lucru, pentru a evita să i se acorde spațiu de emisie postului pro-kurd HDP.

Promisiunile de deschidere și libertate ale lui Erdoğan vin pe fondul pierderii sprijinului său electoral, în vederea alegerilor generale anticipate, din vara lui 2021. Presiunea mai vine și sub forma unor posibile sancțiuni din partea Uniunii Europene, cu privire la exploatarea gazelor din Turcia în apele disputate din estul Mediteranei (Grecia, Cipru și Franța se numără printre membrii UE care solicită măsuri punitive).