Publicitatea electorală din presa locală online: situația de la noi și din alte părți
Chiar dacă în România nu există reguli clare privind publicitatea electorală pe site-urile jurnalistice, deontologia ar trebui să fie cea care să dicteze comportamentul politic al jurnaliștilor.
În ultima săptămână, presa locală online a fost populată cu articole care încearcă să convingă cititorii că Partidul Social Democrat (PSD) este o alegere viabilă în 6 decembrie. Articolele au titluri asemănătoare, de tipul „X motive pentru care PSD merită votul”. Nu toate aceste articole sunt marcate ca publicitate electorală.
Articole comandate
Dintre cele nouă articole analizate, cinci au apărut în presa online din Buzău, iar patru în cea din Bistrița-Năsăud. În cazul celor din Buzău, titlul este „6 motive pentru care PSD merită votul buzoienilor pe 6 decembrie”, iar la Bistrița a fost preferat titlul „5 motive cheie pentru care PSD susţine că merită votul românilor pe 6 decembrie!”.
Nu toate articolele sunt marcate ca fiind comandate de PSD. Șapte dintre ele poartă precizarea că este vorba despre un articol electoral, dar nu în același stil:
- Un articol – „Comandat de PSD Buzău – Cod mandatar 11200020” (și un „P” alb într-o bulă albastră);
- Un articol – „Comandat de PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- PSD ORG. JUD. Bistrita-Nasaud. Realizat de Rasunetul Media SRL. Codul de identificare a mandatarului financiar 11200020”;
- Un articol – „Articol electoral comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Bistrița-Năsăud, CUI mandatar financiar județean 112000020”;
- Un articol – Comandat de: PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – PSD Organizația Județeană Bistriţa-Năsăud | Realizat de Vera Ikon Media SRL | Codul de identificare a Mandatarului Financiar: 11200020.
Restul de trei articole marcate au precizări originale sau confuze:
- „Text asumat de PSD BUZAU Cod mandatar 11200020” (și un „P” încercuit)
- „Text asumat de Partidul Social Democrat – Filiala Buzău”
- (P)
Dacă în cazul articolelor cu precizarea „comandat de…”, totul este clar, atunci când cititorul vede „text asumat de…”, este posibil să nu înțeleagă imediat că este vorba despre un articol care a fost publicat cu plată în ziarul online respectiv.
Un „P” între paranteze sau încercuit este un marcaj mult întâlnit în presa tipărită, online sau la televizune, când este vorba despre un materal jurnalistic pentru care s-a plătit o taxă. Însă, în cazul nostru, acel „P” între paranteze se află abia la sfârșitul articolului și este greu de reperat.
Toate articolele analizate conțin ilustrații: cinci dintre ele o imagine cu candidații PSD, trei articole cu o imagine cu mesajul „Pe 6 decembrie spune stop guvernului Orban”, iar un articol conține o imagine cu un bărbat în spatele căruia este afișat pe un ecran mesajul „Program de guvernare 2021-2024” (se presupune că acea persoană este candidat PSD).
Evident, nu doar PSD publică articole în presa online. În 4 decembrie, Partidul Național Liberal (PNL) a dat drumul unei „șarje” de articole:
- Articol la G4media, marcat clar ca „Advertorial” încă din titlu;
- Articol la Hotnews, cu supratitlul ambiguu „Recomandat de PNL”;
- Articol în Libertatea, cu precizarea „Publicitate electorală” în titlu.
În plus, articolul de la G4media are la final „Notă: Articol susținut de Partidul Național Liberal”. La Hotnews, textul se termină cu „Acest articol a fost redactat de PNL”. Toate cele trei articole conțin o imagine cu ceea ce pare o ședință de guvern prezidată de premierul Ludovic Orban.
Ce spune legea
Conform „Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente”, este reglementată publictatea electorală doar la televiziune (art. 67). La art. 73, se precizează că sunt interzise, cu 48 de ore înainte de începerea votului:
- prezentarea de sondaje de opinie;
- difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
- invitarea sau prezentarea candidaților în programe;
- comentarii privind campania electorală.
Nu se precizează însă dacă aceste interdicții se aplică și la presa online, deci lucrurile de mai sus sunt permise pe site-urile de informare.
„Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale” spune ce este propagandă electorală și care sunt regulile, dar nu se referă în mod expres la Internet.
În „Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din data de 6 decembrie 2020″, la art. 26, se spune că sunt admise în campanie „materiale de propagandă electorală online”. Aceste cheltuieli nu trebuie să depășească 30% din totalul cheltuielilor din campanie ale unui partid (art. 24). Articolul 28 obligă partidele la depunerea unei dări de seamă despre materialele de propagandă de pe Internet:
„În termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligația de a transmite la Autoritatea Electorală Permanentă o declarație cuprinzând informații privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producția, perioada și spațiul de difuzare a acestora, sub sancțiunea prevăzută de lege. Declarațiile vor fi transmise la birourile județene ale Autorității Electorale Permanente în circumscripția electorală în care participă la alegeri.”
Cum este la alții
În Marea Britanie, a fost propusă o lege care să modifice modul în care se face publicitate electorală online. Anunțurile politice online ar trebui să fie etichetate pentru a arăta cine plătește pentru acestea, altfel există „un risc foarte real ca procesul electoral să piardă credibilitatea”, explică The Guardian. Revizuirea are ca scop modernizarea regulilor de vot și reunirea acestora într-un cadru legislativ unic și consecvent și unele modificări propuse sunt ca răspuns la evoluțiile digitale. În 2017, 42,8% din totalul cheltuielilor publicitare raportate pentru campanie au fost online.
Cheltuieli cu publicitatea politică online (Sursa: studiu)
În SUA, în 2008, Barack Obama a devenit unul dintre primii candidați care au folosit publicitatea pe rețelele sociale în campania sa, scrie American Bar Association. În 2008, candidații au cheltuit în total 22,25 milioane de dolari pe reclame politice online. De atunci, publicitatea politică online a explodat – în 2016, candidații au cheltuit 1,4 miliarde de dolari. În urma alegerilor prezidențiale din 2016, publicul a devenit conștient de cât de puternică este publicitatea politică online.
Presa americană susține întotdeauna un partid sau altul sau un candidat sau altul, în cadrul campaniilor electorale. Susținerea este, de cele mai multe ori, asumată, așa cum a fost cazul publicației The New Yorker, care a anunțat că-l sprijină pe Joe Biden în campanie: „De ce Biden trebuie să câștige”.
„Ar fi o ușurare pur și simplu să avem un președinte care nu abuzează de funcție ca și cum ar face o greșeală colosală. Însă un nou președinte trebuie să abordeze și eșecurile care există în viața americană de zeci de ani” („The New Yorker îl sprijină pe Biden ca președinte”).
Chiar dacă în România nu există reguli clare privind publicitatea electorală pe site-urile jurnalistice, deontologia ar trebui să fie cea care să dicteze comportamentul politic al jurnaliștilor. În cazul în care un cititor întâlnește un material electoral, chiar și marcat, este clar că publicația respectivă nu mai poate fi considerată obiectivă, deoarece nu se poate disocia complet caracterul obiectiv al publicației de materialele comandate. Recomandarea generală ar fi ca publicațiile să-și asume în mod clar sprijinul pentru un partid sau altul, în așa fel încât cititorii să discearnă mai ușor ce vor să urmărească și ce nu în presa online.