Opt noi mituri despre Covid-19: de unde vin, pe ce se bazează, de ce le cred oamenii

Imediat după izbucnirea pandemiei de coronavirus, Internetul a fost invadat de știri false alarmiste și de pseudo-cercetări științifice. Unii au renunțat să mai comande mâncare chinezească, alții au încercat să se dezinfecteze pe mâini cu clor și alte substanțe de igienă a casei… Din martie 2020, de când lumea s-a închis și a încercat să se protejeze, au fost mai multe valuri de știri false și mituri despre boala globală.

Scientific American a mai identificat opt mituri și a încercat să le demonteze:


1. Virusul a fost fabricat în laboratoarele din China

Covid-19 își are originea în provincia Wuhan din China și asta i-a făcut pe președintele Trump și pe alții să afirme că virusul a fost produs ca armă biologică.

De ce este fals: 
Agențiile americane de informații au negat această posibilitate. China a invitat cercetători de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la discuții despre acest aspect.

De ce crede lumea:
Oamenii au nevoie de un țap ispășitor când li se întâmplă ceva rău. Uneori se poate ca un agent patogen să scape dintr-un laborator, dar nu este cazul aici.


2. Covid-19 nu este mai rău decât gripa

Această boală are unele simptome asemănătoare cu cele ale gripei. Tot Trump a fost liderul care a minimizat periculozitatea acestui virus.

De ce este fals: 
Epidemiologii au apreciat că rata mortalității în cazul Covid-19 este mult mai mare decât cea din cazul gripei. Multă lume are imunitate parțială la gripă, datorită vaccinării.

De ce crede lumea:
Mai mulți șefi de state și lideri de opinie tot spun acest lucru. Ei adaugă și că cifrele privind infectările și morțile sunt exagerate. De fapt, este probabil ca aceste cifre să fie în realitate mult mai mari.


3. Nu trebuie să porți mască

Mulți oameni refuză să o poarte. Unii primari și șefi de state au lăsat la latitudinea oamenilor purtarea măștii. În SUA, sunt guvernatori care au interzis emiterea de legi locale privind obligativitatea purtării măștii.

De ce este fals: 
Măștile faciale sunt de mult timp o metodă eficientă de controlare a sursei epidemiologice. Având în vedere că unii oameni se pot infecta cu Covid-19 fără să aibă simptome, este foarte recomandată purtarea măștii de toată lumea.

De ce crede lumea:
La începutul pandemiei, instrucțiunile privind purtarea măștii au dus la confuzie și s-au schimbat de mai multe ori. Inițial, autoritățile au spus că nu este obligatorie purtarea unei măști chirurgicale, dar apoi au revenit asupra deciziei.


4. Un grup de oameni înstăriți folosește virusul ca să profite de pe urma vaccinurilor

Un fragment din filmul „Plandemic” a fost folosit de militanții anti-vaccin. În el, se afirma că Anthony Fauci și Bill Gates sunt două dintre persoanele care vor profita de pe urma unui vaccin anti-Covid-19. După ce a fost văzut de milioane de oameni online, fragmentul a fost îndepărtat de către paltforme.

De ce este fals: 
Nu există dovezi în acest sens. Cele două personalități au reputații neștirbite: Fauci a tot tras semnale de alarmă privind virusul și Gates are o lungă istorie de acte filantropice.

De ce crede lumea:
Persoanele influente sunt adesea țintele teoriilor conspirațiilor. Trump l-a acuzat de multe ori pe Fauci că este alarmist și a încercat să-l discrediteze.


5. Hidroxiclorochina este un tratament eficient

Un studiu minor din Franța a afirmat că hidroxiclorochina este soluția, iar Trump și alții s-au agățat de această idee. Studiul este acum criticat de comunitatea științifică.

De ce este fals:
Alte studii bine realizate au arătat că substanța nu este eficientă în cazul Covid-19. Există riscuri privind problemele de inimă și de aceea i-a fost retrasă autorizația în SUA.

De ce crede lumea:
Oamenii tind să creadă că orice tratament anunțat este bun, indiferent de ce spune apoi comunitatea științifică.


6. Creșterea numărului de cazuri este consecința intensificării testării

Tot Trump a fost unul dintre cei care au venit cu această teorie. El și alți lideri au folosit această idee pentru a explica numărul alarmant de cazuri pozitive din țările lor.

De ce este fals:
Conform acestui scenariu, ar trebui ca procentajul testelor pozitive să descrească în timp. Dar numeroase analize arată opusul. Spitalizările și morțile cresc odată cu numărul de cazuri dovedite.

De ce crede lumea:
Disponibilitatea testelor a crescut în timp. Este logic să constați că sunt depistate mai multe cazuri pozitive, dacă te uiți numai la numărul total de testări și nu la proporția de teste pozitive sau la rata spitalizărilor.


7. Imunitatea de turmă ne va proteja dacă lăsăm virusul să se răspândească

Imunitatea de turmă este momentul în care destui oameni sunt imuni la virus, astfel încât el nu se mai poate răspândi.

De ce este fals:
Să lași infectarea la voia întâmplării poate duce la moartea a milioane de oameni, pentru că imunitatea de turmă apare când sunt infectați 60-70% din populație.

De ce crede lumea:
Oamenii vor să se întoarcă la viața normală cât mai repede. În lipsa unui vaccin, ei cred în imunitatea de turmă.


8. Un vaccin anti-Covid-19 nu va fi sigur

Există zvonuri conform cărora mulți oameni vor refuza vaccinul, din cauza teoriilor conspirațiilor răspândite online. Una dintre ele spune că Bill Gates va folosi vaccinul pentru a implanta cipuri în oameni.

De ce este fals:
De sute de ani, vaccinurile au salvat milioane de vieți anual. Înainte să fie aprobat un vaccin, el trebuie să treacă prin teste clinice pe zeci de mii de oameni.

De ce crede lumea:
Ca la orice medicament nou, oamenii sunt sceptici, mai ales dacă viitorul vaccin va fi anunțat că va fi lansat prea curând. De curând, OMS a anunțat că tinerii sănătoși nu vor fi vaccinați înainte de 2022.


Utilizatorii nu știu să verifice informațiile online

Așa cum Mediastandard.ro a mai scris, până să lovească criza epidemiologică actuală, dezinformarea era descrisă ca fiind unul dintre cele mai mari pericole pentru democrație. Pe măsură ce teoriile conspirației și fake news-urile despre coronavirus au început să circule pe rețelele de socializare, fenomenul s-a dovedit a fi o amenințare și la adresa siguranței indivizilor. De exemplu, mulți au murit din cauza consumului de metanol sau produse de curățare pe bază de alcool, după ce au fost promovate ca fiind tratamente pentru COVID-19 sau metode de imunizare împotriva virusului.

Un studiu publicat în revista Psychology Science afirmă că oamenii ar răspândi dezinformarea pentru că nu reușesc să își dea seama dacă acel conținut este real sau fals. De vină nu ar fi însă lipsa capacității de a face o distincție, ci faptul că aceștia nu ar acorda destulă atenție conținutului.

Foto: Engin Akyurt (Unsplash)

George Hari Popescu:
Leave a Comment

Acest website foloseste cookie-uri