Observatorul European pentru Media Digitală avertizează asupra creșterii dezinformării bazate pe identitate

Campaniile de dezinformare din Europa devin tot mai agresive, mai emoționale și mai concentrate pe teme identitare, avertizează Observatorul European pentru Media Digitală (EDMO), într-o nouă analiză dedicată tendințelor de manipulare online din 2026.

Potrivit raportului citat de Informat.ro, discursurile conspiraționiste, atacurile împotriva migranților și minorităților, conținutul generat cu inteligență artificială și campaniile de demonizare a adversarilor politici sunt în creștere pe platformele sociale europene.

Analiza, semnată de Paolo Cesarini, președintele Consiliului Executiv al EDMO, arată că ecosistemul dezinformării „evoluează cu o viteză extraordinară”, iar narațiunile false sunt adaptate rapid la fiecare nouă criză politică, socială sau internațională.

Migrația și minoritățile, principalele ținte

Una dintre cele mai importante tendințe identificate de EDMO este folosirea incidentelor violente sau a crimelor atribuite migranților și minorităților pentru alimentarea discursurilor xenofobe și conspiraționiste.

Raportul arată că evenimente complexe sunt simplificate sau manipulate pentru a susține teoria „marii înlocuiri”, conspirația potrivit căreia elitele politice ar încerca să înlocuiască populațiile europene prin imigrație masivă.

EDMO oferă mai multe exemple recente. În Italia, un incident violent produs în Modena a fost transformat rapid în propagandă anti-imigrație, deși autorul era un cetățean italian de origine marocană cu probleme psihice. În Germania, după un atac din Leipzig, au circulat informații false potrivit cărora agresorul ar fi fost refugiat afgan sau sirian. În Spania, o tragedie legată de o femeie victimă a unei agresiuni sexuale a fost exploatată online prin afirmații false care atribuiau fapta unor migranți minori.

În plus, efectele dezinformării depășesc spațiul virtual. Mai multe organizații neguvernamentale care sprijină migranți sau grupuri vulnerabile au raportat campanii coordonate de hărțuire online. În Irlanda, unele ONG-uri au fost nevoite să își reducă activitatea pe rețele sociale și să adopte măsuri suplimentare de securitate pentru angajați.

Inteligența artificială și teoriile conspirației schimbă propaganda online

Un alt fenomen aflat în creștere este utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea masivă de conținut manipulator. EDMO vorbește despre apariția așa-numitei „slopaganda”, adică meme-uri, videoclipuri și imagini generate cu AI, create special pentru a provoca furie, ridiculizare și viralizare rapidă.

În timpul campaniei electorale din Malta, cercetătorii au documentat numeroase exemple de conținut sintetic produs automat și distribuit la scară largă.

Un alt pericol identificat este cel al normalizării gândirii conspiraționiste. De exemplu, atacul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă din aprilie 2026, care a generat imediat teorii potrivit cărora incidentul ar fi fost „înscenat” sau ar reprezenta o operațiune „false flag”. Astfel de reacții apar acum în câteva minute după producerea unui eveniment și se răspândesc rapid pe X, Reddit, TikTok și forumuri marginale.

Dezinformarea devine și un model de afaceri

Unul dintre motivele pentru care dezinformarea este atât de prezentă în societatea actuală îl reprezintă dimensiunea economică a fenomenului, generată de platformele sociale, care recompensează conținutul care generează interacțiuni, indiferent dacă este adevărat sau fals. Mesajele bazate pe frică, indignare și conspirații produc adesea mai mult engagement decât informațiile verificate.

Observatorul European pentru Media Digitală susține că fenomenul riscă să devină o „forță structurală permanentă” care afectează dezbaterea democratică și încrederea publică dacă nu sunt luate măsuri coordonate. Organizația cere colaborare între guverne, platforme digitale, cercetători, mass-media și societatea civilă pentru dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de combatere a manipulării online.

Potrivit EDMO, miza nu este doar combaterea unor informații false izolate, ci protejarea spațiului public european într-un moment în care emoția, polarizarea și conținutul viral ajung tot mai des să domine informația verificată.