Manipularea și inteligența artificială vor marca anul 2026, afirmă Forumul Economic Mondial

Spre deosebire de anii trecuți, dezinformarea și informațiile eronate ocupă locul al doilea în clasamentul riscurilor globale pe termen scurt. Vestea proastă este că, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial (WEF), pe primul loc se află acum riscul unei confruntări geoeconomice.

Raportul WEF susține că inteligența artificială și manipularea cognitivă sunt pe cale să redefinească peisajul informațional global în 2026, afectând nu doar ce cred oamenii, ci și modul în care aceștia procesează și reacționează la informații.

În ultimii ani, lupta împotriva dezinformării s-a concentrat în mod tradițional pe identificarea și eliminarea conținutului fals. Forumul Economic Mondial afirmă însă că tehnicile emergente de manipulare cognitivă merg mult mai departe, întrucât ele vizează procesele mentale și emoționale ale utilizatorilor, influențând modul în care oamenii percep informațiile înainte ca acestea să fie evaluate ca adevărate sau false.

Tehnicile includ micro-targetarea mesajelor în funcție de emoțiile și prejudecățile individuale, repetarea narațiunilor pe multiple canale pentru a crea impresia de consens și fragmentarea deliberată a informației pentru a induce confuzie în rândul publicului.

Raportul subliniază și că inteligența artificială amplifică atât producerea, cât și distribuirea dezinformării. Modelele AI pot genera texte, imagini, videoclipuri și audio extrem de convingătoare, greu de distins de realitate fără instrumente specializate de verificare. Algoritmii permit personalizarea mesajelor pentru milioane de utilizatori, ajustând nu doar limbajul, ci și tonul și cadrele narative în funcție de psihologia receptorului. În același timp, platformele sociale maximizează angajamentul utilizatorilor, ceea ce favorizează promovarea conținutului care provoacă reacții emoționale puternice – exact ceea ce vizează manipularea cognitivă.

Consecințele pentru societate și democrație sunt majore. Manipularea cognitivă și folosirea inteligenței artificiale pot crește polarizarea politică prin consolidarea bulelor informaționale și amplificarea mesajelor emoționale. În același timp, încrederea în instituțiile media și științifice poate fi erodată, transformând dezbaterea publică într-un câmp de tactici persuasive, mai degrabă decât argumente bazate pe fapte. Aceste tehnologii pot influența rezultatele electorale și comportamentele colective, de la deciziile privind sănătatea publică până la susținerea unor politici sensibile.

Date fiind aceste fapte, raportul WEF subliniază necesitatea unei abordări multidimensionale pentru a contracara aceste tendințe. Educația digitală și alfabetizarea media trebuie să se extindă dincolo de identificarea „fake news”, pentru a include înțelegerea modului în care oamenii sunt influențați.

Totodată, dezvoltarea de instrumente tehnologice capabile să detecteze conținutul generat sau manipulat de AI devine esențială. Politicile și reglementările trebuie actualizate pentru a asigura responsabilitatea platformelor digitale în privința amplificării conținutului care exploatează vulnerabilitățile cognitive. De asemenea, cooperarea internațională și schimbul de bune practici între instituții, guverne și organizațiile civice sunt esențiale.