Gen Z se autoevaluează mai bine la verificarea faptelor decât alte generații

Un studiu realizat recent de Google, în parteneriat cu Institutul Poynter și YouGov, indică că Gen Z este mai încrezătoare în capacitatea sa de a identifica informațiile false decât persoanele din generații mai mari.

O treime dintre respondenții din generația Z au declarat că practică „citirea laterală” întotdeauna sau de cele mai multe ori atunci când verifică informații. Această tehnică presupune efectuarea mai multor căutări pentru a verifica faptele, sursa sau afirmațiile făcute într-o informație online, folosind diferite site-uri.

Cifra este una impresionantă. Dacă ea este adevărată, acest lucru ar însemna că Generația Z – cei care au acum între 18 și 25 de ani – este de două ori mai predispusă să verifice informațiile întâlnite pe net decât boomerii – persoanele de peste 64 de ani.

Însă raportul Google mai remarcă un aspect. Presiunea socială de a distribui rapid conținut emoțional îi determină pe tineri să fie mai predispuși să creadă că au dat share la informații false sau înșelătoare.

Totuși, se pare că recunoașterea dezinformării este o abilitate pe care mai multe generații au dezvoltat-o: participanții din generația Z, milenialii și generația X sunt mai încrezători în capacitatea lor de a detecta dezinformările și mai îngrijorați de faptul că familia și prietenii lor apropiați ar putea crede ceva înșelător pe internet.

Convingerile despre propria persoană nu sunt întotdeauna corecte

Studiul are, însă, un mare dezavantaj: este bazat pe opinia celor peste 8000 de participanți despre capacitățile personale. Și, așa cum explică Sam Wineburg, un profesor de la Universitatea Stanford care studiază practicile de verificare a faptelor, pentru MIT Technology Review, „auto-raportarea este o porcărie”. 

Un studiu realizat anterior de Wineburg, în care au fost testate capacitățile de verificare a faptelor a 87 de studenți, a concluzionat că persoanele mai tinere folosesc rareori citirea laterală sau alte tehnici avansate de verificare a faptelor pe cont propriu. Doar trei din cei 87 de participanți au ieșit de pe pagina web pe care au fost rugați să o evalueze pentru a consulta o sursă externă.

„Ceea ce spun oamenii că fac față de ceea ce fac cu adevărat? Această discrepanță datează încă din primele zile ale psihologiei sociale”, a mai spus cercetătorul.

Doar pentru că tinerii și-au trăit toată viața pe internet nu înseamnă că suntem imuni la dezinformare. Împreună cu presiunea pe care zoomerii și milenialii o simt pe rețelele de socializare pentru a ține pasul cu conținutul postat online, aceștia sunt mai predispuși să fie ținta recrutărilor organizate de către o organizație extremistă. În plus, dezinformarea evoluează mereu, găsind noi modalități de a exista.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *