Este la mintea cocoșului că nu ai voie să preiei identitatea altei persoane și mai ales să o folosești în scopuri ilegale. Iată că această faptă reprobabilă nu pare la fel de evidentă online. Desigur, este împotriva legii să creezi un cont pe o rețea de socializare, cu numele altei persoane, iar apoi să-l folosești pentru a-i prejudicia imaginea.
Nu știm dacă bărbatul din România care a făcut asta pe Facebook cunoștea legea, dar cert este că acum riscă o condamnare de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
Fals, violarea vieții private, șantaj
După ce s-a despărțit de iubita lui, bărbatul a creat pe un site XXX un cont cu datele femeii și a încărcat acolo un filmuleț în care cei doi întrețineau raporturi sexuale. Nu s-a oprit însă aici: a creat și un cont de Facebook, cu datele personale ale fostei iubite și le-a adăugat în rețea pe prietenele ei. A folosit aceste contacte pentru a distribui clipul video amintit.
Judecătoria Braşov l-a condamnat pe inculpat la 3 ani și 8 luni de închisoare. Femeia s-a constituit parte civilă în proces şi a obţinut daune morale de 100.000 de lei.
Pedeapsa a reieșit dintr-o contopire a trei pedepse mai mici:
- 2 ani și 6 luni pentru șantaj;
- 1 an pentru violarea vieții private în formă continuată;
- 2 ani și 6 luni pentru fals informatic în formă continuată.
Inculpatul a primit şi interdicţii din partea instanţei, inclusiv aceea de a se apropia la mai puţin de 100 de metri de fosta sa parteneră, de locuinţa acesteia şi de locul ei de muncă, timp de cinci ani
după executarea pedepsei.
Sentinţa nu este definitivă, iar apelul este în curs de judecare la Curtea de Apel Braşov.
Instanța cere lămuriri în domeniu
În noiembrie, este așteptat un răspuns din partea Înaltei Curți de Justiție, care trebuie să explice dacă fapta de a crea un cont pe Facebook cu numele femeii constituie într-adevăr fals informatic.
Articolul 325 din Codul Penal enunță:
„Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
Avocatul Alin Popescu a precizat că nu trebuie să dovedești daunele morale suferite, însă tot el a explicat situația în care se pot face publice înregistrările cu o persoană: chiar dacă ai înregistrat video cu acordul celeilalte persoane, trebuie să-i ceri separat permisiunea de a face publice imaginile.
Articolul 226 din Codul Penal vorbește despre intruziunea în viața privată:
„(1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Av. Popescu constată că nu s-a îndeplinit condiția de la paragraful 4 al aceluiași articol din Codul Penal:
„Nu constituie infracțiune fapta săvârșită dacă persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor.”
Facebook are reguli clare privind denaturarea
În cadrul standardelor comunității, Facebook precizează că nu permite asumarea identității unei alte persoane prin:
Folosirea imaginii persoanei respective, cu scopul explicit de a induce în eroare alți utilizatori;
Crearea unui profil care asumă identitatea sau vorbește în numele unei alte persoane sau al unei alte entități.
De asemenea, este interzis ca o persoană să aibă mai mult de un cont personal.
Să ținem cont de faptul că, în România, acționează legea irlandeză pentru Facebook, deoarece compania care administrează platforma în Europa este Facebook Ireland Limited. Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, dacă ai o problemă cu Facebook și vrei să dai în judecată compania, o poți face în țara de domiciliu. În cazul de mai sus, femeia l-a dat în judecată pe bărbat pentru actele sale de șantaj și dezvăluire a unor informații private, nu a dat în judecată Facebook ca platformă găzduitoare a materialului filmat.
Foto: Chris Sansbury (Pixabay)
Leave a Comment