O jurnalistă din SUA care scrie pentru The Atlantic și Vogue a fost ținta unui doxxing și a mai multor injurii după ce a făcut o declarație care critica miliardarii ca Elon Musk. Jurnalista a făcut o serie de comentarii care mustra atitutinea lui Musk, dar și a bogaților de-a lungul timpului cu privire la sistemul de valori al tinerilor.
”[Elon Musk] Pare a fi o persoană căreia îi place când oamenii sunt drăguți cu el. Este destul de supărat pe stânga din cauza tuturor problemelor legate de muncă pe care le are. O mulțime de muncitori care se plâng de rasism, sexism și de hărțuiri sexuale teribile. De asemenea, există o mișcare reală de sindicalizare și acesta este un lucru care nu-i place […] Bărbații albi, bătrâni și bogați s-au plâns ,de la începutul timpului de tineri, asta nu e ceva nou” a declarat jurnalista, Molly Jong-Fast într-o emisiune de pe postul de televiziune MSNBC.
În urma acestor declarații, mai multe voce de dreapta conservatoare au sărit în apărarea lui Elon Musk. Totul a culminat atunci când un jurnalist conservator a postat un thread pe Twitter în care o critica pe Jong-Fast și a postat un articol din 2017 care conținea adresa de domiciliu a acesteia.
Din păcate, hărțuirea nu s-a oprit aici. Discuția a ajuns până la Elon Musk care doar a râs atunci când adresa lui Jong-Fast era distribuită către mii de simpatizanți de dreapta care o jigneau pentru cele spuse. Alți jurnaliști s-au raliat în apărarea ei și au criticat doxxing-ul, dar și atitudinea lui Musk care nu doar că a părut nepăsător, dar a tolerat o atitudine care contrazice regulile oricărei platforme de socializare serioase (doxxing-ul este interzis de majoritatea rețelelor de socializare pentru că favorizează hărțuirea, intimidarea și chiar violența)
Articolul în cauză a fost editat în urma acestei postări și a eliminat adresa lui Jong-Fast, însă răul a fost făcut.
Ce este doxxing-ul
Doxxing-ul presupune publicarea informațiilor personale ale utilizatorului vizat. Fie că e vorba de adresa de domiciliu, numele real sau adresa IP, doxxing-ul are ca scop intimidarea și hărțuirea victimei în viața reala, nu doar în mediul online.
Tehnic, această practică nu e ilegală pentru că, de obicei, datele sunt culese din surse publice disponibile (ca în cazul jurnalistei de față), însă scopul rămâne neschimbat. Utilizatorii și platformele de socializare nu privesc cu ochi buni această practică tocmai din cauza implicațiilor ce pot apărea după ce doxxing-ul a avut loc.
Faptul că Elon Musk găsește de cuviință să râdă despre o hărțuire fățișă îndreptată spre un jurnalist, denotă -încă o dată- că miliardarul este slab pregătit să conducă una dintre cele mai relevante platforme de socializare din lume.
Leave a Comment