
Cum blackout-ul Iberic a scos la iveală vulnerabilităţi ale opiniei publice din Spania şi Marea Britanie
Pe 28 aprilie 2025, o pană de curent masivă a afectat Peninsula Iberică timp de peste zece ore în multe zone, perturbând transporturile publice, telecomunicaţiile, serviciile de urgenţă şi infrastructura critică.
După acest eveniment, o cercetare comandată de Climate Action Against Disinformation (CAAD) și realizată în Spania şi Marea Britanie a identificat un fenomen de amploare: majoritatea populaţiei a fost expusă la afirmaţii false privind cauzele blackout-ului, iar dezinformarea s-a infiltrat rapid în discursul public.
„Prea dependenți” de energia verde?
Sondajul arată că peste 80% dintre respondenţi din ambele ţări cred că schimbările climatice sunt cauzate de activităţile umane. Cu toate acestea, 70% dintre spanioli şi 60% dintre britanici au declarat că au crezut cel puţin într-o teorie falsă legată de cauzele blackout-ului.
Cea mai răspândită idee falsă este aceea că am fi „prea dependenți” de sistemele de energie regenerabilă, care ar fi vinovate pentru întreruperea alimentării cu energie. Această narațiune se regăsește mai ales în rândul susţinătorilor partidelor de extremă dreapta (Vox în Spania şi Reform UK în Marea Britanie).
Alte teorii vehiculate, deși fără dovezi, au inclus presupuse atacuri cibernetice rusești, fenomene atmosferice rare sau „experimente” guvernamentale pe reţea.
Un aspect interesant remarcat de cercetare este că, deşi un procent semnificativ crede în aceste teorii, există și un număr considerabil de oameni care recunosc incertitudini. Aproximativ o treime dintre britanici au declarat că nu ştiu ce a provocat blackout-ul, ceea ce arată atât lipsa de informare, cât și potențialul de manipulare.
De la date concrete la discurs ideologic
Dezinformarea are implicații serioase. În primul rând, creează confuzie și poate submina sprijinul public pentru tranziția energetică. Dacă oamenii ajung să creadă, în mod greșit, că sursele regenerabile sunt nesigure sau că au provocat direct pana de curent, susținerea pentru politicile verzi poate scădea.
În al doilea rând, fenomenul amplifică polarizarea. Când partidele politice sau grupările extremiste promovează narațiuni false, acestea devin parte din identitatea politică, iar dezbaterea se mută de la date concrete la tabere ideologice. În ambele țări, sondajele arată că susţinătorii partidelor de extremă dreapta au fost mai predispuși să creadă informații greșite comparativ cu votanții partidelor centriste sau de stânga.
Ce ar ajuta
Sondajele arată că majoritatea cetăţenilor consideră că măsuri de combatere a dezinformării ar fi eficiente. În Spania, aproape două treimi cred că ar funcționa obligarea platformelor sociale să prevină amplificarea informaţiilor înşelătoare despre climă, iar în Marea Britanie, proporția este doar puțin mai mică, dar rămâne majoritară.
De asemenea, există un sprijin larg pentru campanii publice de conştientizare, concepute de autorităţile naţionale şi locale, care să explice pe înțelesul tuturor ce s-a întâmplat cu adevărat. Respondenții au susținut și ideea interzicerii publicităţii care promovează informaţii false sau practici dăunătoare mediului, precum și sprijinirea organizaţiilor independente de fact-checking.
Mai mult de 70% dintre participanți consideră că prevenirea dezinformării este necesară nu doar pentru sănătatea discursului public, ci și pentru protejarea libertății de exprimare.
Articole asemănătoare
Polonezii au ieșit în stradă pentru libertatea presei, după ce Parlamentul a aprobat o lege controversată
Elevii și studenții sunt cei care se implică cel mai mult în viața civică și politică pe internet
Un jurnalist georgian care l-a insultat pe Putin, ținta unui asasinat eșuat. Atacatorul ar fi un cetățean rus
Google pregătește revenirea angajaților la lucru, cu roboți de intimitate și corturi cu birouri
Libertatea își cercetează o jurnalistă, după ce aceasta ar fi fost implicată în afacerile Primăriei Capitalei