Cum arată propaganda talibanilor. Noul regim se folosește de jurnaliste ca să afișeze o imagine moderată
Pe măsură ce talibanii câștigau teren, libertățile femeilor afgane dobândeau un termen de expirare. Pe 15 august, acel moment a venit – odată cu intrarea talibanilor în Kabul și ocuparea palatului prezidențial, lăsat neocupat de președintele susținut de americani, Ashraf Ghani.
A doua zi, Afganistanul părea că a fost transportat cu două decenii în urmă, când americanii nici nu își începuseră misiunea împotriva lui Osama Bin Laden. Scenele haotice din Kabul au făcut înconjurul internetului, făcând clară teama oamenilor față de cei care vor conduce, pe termen nedefinit, Afganistanul. Cei care n-au încercat să scape cu ajutorul avioanelor militare străine s-au adăpostit în case, în timp ce universitățile și-au închis porțile pentru studente.
Femeile au revenit la îmbrăcămintea conservatoare musulmană, lăsându-și descoperite doar fețele.
Între 1996 și 2001, în timpul guvernării anterioare a talibanilor, femeilor le-a fost interzis să studieze și să lucreze, să iasă fără un bărbat pe stradă, iar descoperirea feței în public era sever pedepsită.
Însă nu asta este prima impresie pe care talibanii speră să o facă lumii întregi.
Talibanii lasă impresia că sunt moderați
Probabil că și talibanii, în ultimele două decenii, și-au mai domolit unele dintre opiniile extreme cu privire la modul de funcționare al unei societăți, însă linia oficialilor de rang înalt este mai mult decât atât. Înțelegând îngrijorarea comunității internaționale privind respectarea drepturilor omului, în mod special a femeilor, talibanii au început un tur de forță.
Presa internațională a relatat cel puțin două scene în care oficiali talibani au inițiat conversații nu numai cu presa, ci și cu femei jurnalist.
citiți și: ALO, TALIBANII? O JURNALISTĂ DE ORIGINE AFGANĂ A FOST SUNATĂ ÎN DIRECT DE PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL TALIBANILOR
Jurnalista BBC de origine afgană Yalda Hakim se afla în direct atunci când telefonul personal i-a sunat. La celălalt capăt era Suhail Shaheen, purtătorul de cuvânt al talibanilor, care dorea să vorbească despre planurile talibanilor în Afganistan.
Într-o altă situație, petrecută chiar la o televiziune afgană, o jurnalistă a ținut un interviu cu reprezentantul talibanilor Mawlawi Abdulhaq Hemad. Cei doi au stat față în față, în același platou, iar prezentatoarea Beheshta Arghand l-a întrebat pe oficial despre perchezițiile domiciliare din Kabul, în timp ce o colegă de-ale sale a transmis de pe străzile capitalei în prima zi de la preluarea puterii.
Fața umană a talibanilor
În toate intervențiile pe care le-au avut până acum, oficialii talibani au încercat fie să arate o latură umană, fie să liniștească opinia publică cu privire la regulile draconice ce le vor fi impuse afganilor de rând.
Întrebat de jurnalista Yalda Hakim dacă vor mai exista scene de violență extremă cu execuții și amputări publice, așa cum s-a întâmplat în timpul guvernării lor din 1994-2001, Suhail Shaheen a refuzat să răspundă clar, afirmând că judecătorii și legea vor decide acest aspect, după ce vor fi numiți după legea Sharia.
Marți, când a avut loc prima conferință de presă oficială, un purtător de cuvâtn al talibanilor a declarat că drepturile femeilor și ale fetelor vor fi protejate, însă „în limitele islamului”. Totuși, Zabihullah Mujahid a mai spus că li se va permite femeilor să lucreze și studieze, dorindu-și ca acestea să fie „foarte active în societatea noastră”.
Însă promisiunile mediatizate nu sunt singura metodă pe care noua putere de la Kabul pare că o folosește pentru a-și mai răscumpăra din imaginea formată înainte de 11 septembrie și în timpul conflictului din Afganistan.
Imaginile cu insurgenții talibani într-un parc de distracții, dându-se în mașinuțele tamponate, au făcut înconjurul lumii. Oricât și-ar fi dorit însă noua putere să pară drăguță sau umană, presa internațională a catalogat imaginile ca fiind ”bizare” sau ”dintr-o altă lume”, dat fiind faptul că ar fi avut loc în același timp în care sute de afgani încercau să obțină un loc în avioanele militare ale statelor membre NATO.
O alternativă?
De la pierderea puterii, talibanii au încercat să-și contureze imaginea unei alternative la guvernele corupte, care nu s-au ținut de promisiuni. În comunicarea publică precedentă, zonele ocupate și pierderile umane nu sunt menționate, în încercarea de a câștiga legitimitate electorală.
Anterior, propaganda acestora era o combinație între eforturile locale, clasice, realizată prin distribuirea de materiale propagandistice, și dezinformarea de pe social media – în mod special Facebook. Însă instrumentele folosite de talibani, pe care nici nu le mai au la dispoziție după decizia Facebook de a interzice orice conținut care laudă sau de pe urmă căruia pot profita talibanii, sunt doar baza unei strategii complexe de influențare a opiniei publice.
De exemplu, talibanii au înțeles că metoda prin care pot câștiga teren este prin demoralizarea populației din statul ocupant. Cu alte cuvinte, i-au convins pe oameni că detașarea personalului militar în Afganistan este atât o pierdere materială, cât și o pierdere de vieți.
În 2008, susținerea populară a francezilor privind operațiunile din Afganistan a atins un nou minim după ce revista Paris-Match a publicat imagini cu soldații talibani purtând obiectele personale ale unor militari francezi uciși cu puțin timp înainte.
Talibanii „au înțeles că opinia publică este probabil călcâiul lui Ahile” al comunității internaționale, a afirmat ministrul Apărării de la acea vreme, Herve Morin.
Articole asemănătoare
Pastila de (DEZ)INFORMARE: Manipulările din spatele RoExit
Bad news are no news: se concentrează presa pe știrile negative?
Peste 750 de jurnaliști condamnă modul în care mass-media relatează despre războiul Israelului
Un fake news pre-electoral despre Iohannis încă circulă pe Facebook. Cum este folosită imaginea Simonei Halep în campanie
Catalogăm știrile drept ”fake news” în funcție de viziunea noastră asupra lumii