Consiliul de Supraveghere al Meta îi cere companiei să fie transparentă cu privire la politicile de moderare

Consiliul de Supraveghere al Meta a lansat primul său raport anual în care vorbește despre relația cu Meta și platformele deținute de aceasta. Consiliul a ținut să recomande companiei să adopte măsuri mult mai transparente când vine vorba de moderarea conținutului, astfel încât utilizatorii să știe exact de ce postările ajung să fie înlăturate.

Consiliul de Supraveghere este un organism independent de Meta (deși susținut și finanțat de companie) care are ca scop verificarea celor mai controversate decizii de moderare luate de platformele de socializare aflate sub umbrela Meta. În raportul anual prezentat, Consiliul spune că a primit peste un milion de sesizări din partea utilizatorilor nemulțumiți de deciziile pe care Facebook sau Instagram le-au luat cu privire la postările lor.

Bineînțeles că nu a putut verifica toate aceste plângeri, însă a ales 20 de cazuri pe care Consiliul le-a considerat importante, iar în 14 din acestea a decis în favoarea utilizatorilor. Pornind de aici, membrii Consiliul au căzut de acord să recomande Meta să devină mult mai transparentă și să ofere mai multe informații utilizatorilor atunci când sunt penalizați.

„Consiliul de Supraveghere este încurajat de tendințele din primul an în ceea ce privește relația cu Meta, dar compania trebuie să își îmbunătățească urgent transparența. Recomandările noastre au îndemnat în mod repetat Meta să respecte principiile fundamentale ale transparenței. Faceți ca regulile să fie ușor accesibile în limbile utilizatorilor; spuneți-le cât mai clar posibil cum luați și aplicați deciziile și, în cazul în care oamenii vă încalcă regulile, spuneți-le exact ce au făcut greșit”, se arată în raport.

Consiliul are o problemă cu regulile confuze cu privire la modul în care utilizatorii primesc avertismente înainte să fie blocați de-a binelea. Acest sistem de avertizare nu funcționează cum trebuie, iar utilizatorilor nu le este comunicat când și de ce au primit un avertisment. De fapt, acest aspect este unul dintre motivele pentru care tinerii preferă să plece de pe Facebook unde se simt îngrădiți de regulamentul confuz și opac.

Nu e prima recomandare pe care Consiliul o face către Meta, la începutul acestui an cerând companiei să ia măsuri mai dure împotriva doxxing-ului. Problema cu acest Consiliul este că, deși poate răsturna unele decizii de moderare, el nu poate obliga compania să adopte noi norme sau politici care să reglementeze platformele de socializare. Când vine vorba de acest aspect, Consiliul are doar un rol consultativ.

De-a lungul anului trecut, Consiliul a făcut 86 de recomandări și declară că 57 dintre acestea „au fost, cel puțin, parțial implementate”. Restul sunt lăsate în aer fie din cauză că sunt refuzate în mod direct, fie că Meta spune că se gândește la fezabilitatea implementării lor.

Metoda de a crea un organism independent format din experți, activiști sau profesori universitari care să supravegheze activitatea unei companii în materie de moderare nu este una necunoscută marilor companii de tehnologie. După cum statul lor de organism cu rol, în principal, consultativ o demonstrează, aceste consilii nu par mai mult decât niște artificii de PR care să liniștescă spiritele atunci când compania e în mijlocul unor controverse.