Ce fel de persoane sunt mai predispuse să răspândească dezinformare despre coronavirus

De-a lungul timpului, experiții care studiază fenomenul de dezinformare au încercat să-și dea seama ce au în comun persoanele care răspândesc teorii ale conspirației și informații false. Studiile din ultimii ani arată că oamenii în vârstă sunt mai predispuși să creadă în fake news, în aceeași proporție cu americanii (spre deosebire de suedezi) sau persoanele fără studii.

Însă BBC și-a propus să prezinte, într-o analiză privind dezinformarea despre coronavirus, șapte tipologii de oameni care creează sau răspândesc speculații în aceste vremuri.

• Politicianul

Nu mai e o noutate că există și politicieni care profită de actualul context și manipulează, pentru a câștiga capital electoral sau a-și spăla imaginea. Este cazul atât lui Donald Trump (care a întrebat, în direct, dacă se poate face un tratament pentru bolnavii de COVID-19 în care să li se administreze dezifectanți), cât și a ministrului chinez de Externe, care a promovat ideea că de vină pentru actuala pandemie ar fi Statele Unite ale Americii.

• Scammer

Câștigul politic nu este întotdeauna motivația din spatele propagării unei informații false – de multe ori, acesta este și de natură economică. La această categorie, de scammeri, se pot încadra cei care încearcă să păcălească alți oameni că vor primi ceva, dacă le dau datele contului.

BBC relatează un caz investigat de organizația de fact check Full Fact, în care mai multor persoane li s-ar fi promis că primesc ajutor material de la Guvern. Tot ce trebuiau aceștia să facă era să dea informații bancare.

• Conspiraționistul

E imposibil să fi stat pe internet în această perioadă și să nu fi dat cel puțin peste o teorie a conspirației. Printre cele mai în vogă se numără cele privind efectele ”ascunse” ale 5G, implantarea de cipuri prin vaccin, scăparea virusului dintr-un laborator chinez.

O altă teorie propagată masiv în Marea Britanie de către grupurile anti-vaccin a fost că primul pacient care a participat la studiul privind efectele unui potențial vaccin împotriva SARS-CoV-2 a murit. Informație care a fost rapid infirmată de mai mulți jurnaliști și chiar de voluntar, Elisa Granato.

• Prankster

Poate că, recent, ați văzut circulând pe Facebook niște glume (lipsite de umor), în care cei mai naivi erau îndemnați să taie un furtun de la centrala cu gaze, sub pretextul că omoară virusul SARS-CoV-2. Publicația britanică oferă un exemplu similar, din Anglia, unde o persoană a creat un text fals, aparținând aparent Guvernului, care susținea că destinatarul a fost amendat pentru că a părăsit casa de prea multe ori. Întrebat dacă a făcut postarea cu scopul de a induce alți utilizatori în eroare, persoana a spus că nu, ”dar dacă cred într-o captură de ecran de pe rețelele de socializare, trebuie să facă într-adevăr un fel de reevaluare a modului în care consumă informațiile pe internet”.

• Celebritatea

Celebritățile și influencerii sunt, și ei, oameni, deci au propriile păreri și impresii. Ceea ce îi face la fel de predispuși să cadă în plasa unui fake news sau a unei teorii a conspirației ca și oricine altcineva. Un studiu realizat de Reuters Institute și citat de The Guardian arată că aproximativ 20% din afirmații denaturate despre coronavirus aparțin unor celebrități, însă postările lor reprezintă aproximativ 69% din totalul engagements-urilor de pe social media.

Woody Harrelson, cunoscut pentru rolul său din sitcomul Cheers, a atras critici după ce a susținut pe social media că rețeaua 5G ar avea legătură cu pandemia de COVID-19.

• Persoana ”din interior”

Chiar dacă lucrătorii esențiali se află, în acest caz, în mijlocul problemei, s-a întâmplat ca și ei să propage informații alarmiste privind COVID-19. BBC amintește de un mesaj vocal care a circulat pe WhatsApp, în care un ambulanțier afirma că are informații potrivit cărora numărul de decese la pacienții tineri va crește.

• Rudele

A purta de grijă celor apropiați în momente dificile se poate materializa prin mai multe feluri. Printre acestea se numără și împărtășirea de informații importante, chiar dacă ele ar putea să fie false.

În timp ce intenția nu este de a-i păcăli pe cei care primesc mesajul, s-ar putea să pice, ca și ei, în plasa unei informații false.