Platformele Big Tech au ajuns la un acord cu Uniunea Europeană cu privire la Codul de bune practici privind dezinformarea. Acesta urmează să fie implementat prin pachetul de legi DSA și va obliga marile platforme să ia măsuri mai dure împotriva dezinformării și amplificării acestui fenomen.
Financial Times a analizat un raport confidențial al Uniunii care detaliază măsurile pe care platformele digitale trebuie să le aplice astfel încât normele trasate de Cod să nu fie încălcate.
Ce au fost de acord platformele să respecte
Codul UE de bune practici privind dezinformarea a fost introdus pentru prima dată în 2018, însă de-abia acum UE a reușit să convingă firmele Big Tech să adere la prevederile sale. Important de notat că versiunea de azi a Codului este schimbată și îmbunătățită față de 2018. Adoptarea pachetul de legi DSA se poate să fi contribuit la decizia marilor companii din tech să accepte, într-un final, Codul UE; oricum ar fi, acordul voluntar al marilor platforme să adere la aceste reglementările reprezintă un semn bun pentru blocul comunitar.
Platformele s-au angajat că vor oferi date cu privire la fiecare țară membră UE și nu doar la nivel european cum o făceau până acum. De asemenea, acestea sunt obligate să dezvăluie modul în care elimină, blochează sau limitează conținutul dăunător în ad-uri sau în postările sponsorizate. Asta este o măsură foarte importantă având în vedere că industria de publicitate este vitală pentru Big Tech.
Conform FT, măsura de a oferi date pentru fiecare țară în parte s-a dovedit extrem de importantă tocmai pentru că marile platforme nu doreau să facă acest lucru, însă guvernele naționale au insistat argumentând că au nevoie de date cât mai specifice pentru a combate dezinformarea.
„Pentru a răspunde eficient la dezinformare, este nevoie de date specifice fiecărei țări și limbi. Știm că dezinformarea este diferită în fiecare țară, iar marile platforme vor trebui acum să furnizeze date semnificative care să permită o mai bună înțelegere a situației la nivel de țară”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte al UE pentru valori și transparență, citată de Financial Times.
Într-o mișcare la fel de surprinzătoare, Codul privind dezinformarea obligă companiile de tehnologie să furnizeze și date legate de sistemele de inteligență artificială implementate pentru a identifica și elimina fake news-urile, dar și despre numărul de moderatori de conținut repartizați pe țară. Până acum, pentru a avea acces la astfel de date, guvernele naționale trebuia să trimită în instanță platforma respectivă pentru a o forța să facă publice aceste informații. La finalul lui 2021, Franța a făcut fix acest lucru într-o încercare de a afla câți moderatori are Twitter pe teritoriul francez.
Ca întotdeauna, Uniune Europeană nu are de gând să se arate prea îngăduitoare cu firmele care încalcă aceste reguli. Companiile găsite vinovate de nerespectarea acestor legi se vor confrunta cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Leave a Comment