Big Brother la job: 60% din firmele americane utilizează un sistem de supraveghere al angajaților

Societatea supra-supravegheată descrisă în celebrul roman al lui George Orwell „1984” ar putea deveni realitate, conform The Economist, care a făcut referință la opera literală britanică prin sintagma „big brotherliness” (marea frățietate). Doar între aprilie 2019 și aprilie 2020, cererea pentru uneltele de supraveghere a angajaților a crescut aproape dublu.

Conform unui sondaj realizat în Statele Unite, din 1000 de firme chestionate, aproximativ 60% utilizează deja un astfel de dispozitiv, iar 17% consideră achiziționarea unui astfel de instrument. Pentru a combate un posibil abuz, mai scrie The Economist, în New York a trecut o lege nouă care obligă angajatorii să-și informeze angajații dacă îi supraveghează prin astfel de tehnologii.

Având în vedere creșterea tot mai mare de cerere, treptat se preconizează introducerea pachetelor legislative care să restricționeze supravegherea nejustificată a angajaților, inclusiv în Europa. Printre motivele considerate legitime, se enumeră asigurarea siguranței angajaților, verificarea informațiilor care se pot scurge sau resurselor financiare, garantarea menținerii eficienței.

Aceste tehnologii pot presupune, pe lângă accesarea orelor în care individul este activ sau nu pe calculator și cum își împarte timpul, utilizarea camerei pentru a determina gradul de concentrare printr-un sistem de recunoaștere a expresiilor faciale. De asemenea, pot include și funcții precum verificarea email-urilor, mesajelor, capturarea ecranului, etc.

Deși există și opinii favorabile implementării acestor tehnologii, repetând motivele justificabile și susținând că are capacitatea de a crește productivitatea, de cealaltă parte, există și îngrijorarea că încalcă dreptul individului la viață privată, la discreție, că induce o stare de neîncredere și conflict într-un colectiv.

Drept suport pentru opiniile negative, într-un studiu realizat în 2018 la Congresul Sindicatului Britanic pentru Comerț, se relevă faptul că numai unul din patru ar fi receptivi la orice formă de supraveghere, pe când trei sferturi consideră că un sistem de recunoaștere facială ar fi nepotrivită.

Un alt sondaj realizat de Gartner, arată cum angajații din cele mai mari 9 economii preferă supravegherea non-digitală, ci verificarea de către o persoană vie. 

Pandemia a dovedit cum unele industrii pot fi mutate și acasă, totuși această schimbare bruscă a creat și reacțiile din partea angajatorilor care doresc tot mai mult să monitorizeze în exces proprii angajați. Rămâne un subiect interesant de urmărit cum se vor conforma legiuitorii tendinței și cum se vor dezvolta relațiile angajatori-angajați.