Fake news există pentru că oamenii sunt convinși că ei au dreptate

Propagarea știrilor false devine o problemă din ce în ce mai periculoasă și, prin urmare, primește din ce în ce mai multă atenție, atât din partea publicului larg, cât și din partea experților.  Dar care sunt mecanismele ce permit articolelor și informațiilor de tipul fake news să se răspândească, ce înclinații mentale ale oamenilor dau voie acestora să fie propagate în progresie geometrică? Oamenii de știință încep să desfășoare diferite experimente, pentru a descoperi modul de funțiune și de reproducere al fake news-urilor, iar rezultatele acestora sunt, uneori, uimitoare.

De exemplu, un articol publicat de Forbes descrie un astfel de experiment, ale cărui rezultate pot avea implicații profunde la nivelul comprehensiunii modului în care mintea oamenilor reacționează la expunerea la informații false. Cercetarea își propunea să afle dacă expunerea în mod repetat la informații false le oferă acestora o oarecare legitimitate, chiar dacă subiecții erau conștienți de lipsa lor de adevăr.

Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au folosit un eșantion de 150 de subiecți. Întâi, acestora li s-a arătat o listă de titluri false, precum ,,Noaptea alegerilor: Hillary era beată, a devenit violentă cu Mook și Podesta”. Foarte important este că tuturor subiecților li s-a spus că titlurile erau false și nu reflectau realitatea în niciun fel. După ce aceștia au fost expuși la informațiile inventate, li s-a cerut să îndeplinească o sarcină simplă, timp de 5 minute. Ulterior, cercetătorii le-au arătat subiecților o altă listă cu titluri false, însă unele dintre ele erau extrase din lista inițială. Participanților la experiment le-a fost cerut să evalueze, pentru fiecare titlu din a doua listă, cât de moral ar fi să îl distribuie. Rezultatele au arătat că distribuirea titlurilor existente în ambele liste era considerată mai morală decât a acelora care apăreau doar într-una dintre liste, ceea ce indică faptul că expunerea repetată la informații eronate ne schimbă perspectiva asupra lor, chiar dacă suntem conștienți de falsitatea acestora.

Un alt experiment ale cărui descoperiri pot avea o relevanță aparte în a ne face să înțelegem ce particularități imanente ale minților umane speculează fake news-urile este descris de către site-ul science20.com. Cercetătorii au dorit să afle dacă sistemele de credințe influențează felul în care oamenii rețin și reproduc o știre.

Ipoteza lor de cercetare a fost verificată prin analiza răspunsurilor a 110 participanți, cărora le-au fost prezentate statistici pe diferite teme sociale. În cazul a două dintre acele teme sociale, cercetătorii efectuaseră teste prealabile, pentru a afla răspunsurile generale ale populației. După prezentarea statisticilor, subiecților li se cerea să reproducă datele pe care le văzuseră. În cazul datelor care susțineau opinia comună, subiecții au reținut cu exactitate cifrele. Problema a apărut în cazul datelor care contraziceau părerea generală, mai precis faptul că numărul mexicanilor din SUA a scăzut din 2010 până în 2014. În această situație, participanții la studiu au distorsionat datele, pentru a fi în concordanță cu credința lor în faptul că numărul mexicanilor din SUA este în continuă creștere.

Deși metodologia celui de al doilea experiment a fost una defectuoasă, din cauză că cercetătorii nu au aflat în prealabil opiniile particulare ale subiecților cu privire la temele abordate, el ne oferă o perspectivă despre cum putem tinde să deformăm informația și să fim chiar noi cei care lansează informații contrare adevărului. Astfel, fiecare avem datoria de a fi conștienți de failibilitatea memoriei noastre.