Expert în Analiza Războiului Informațional explică impactul paginilor false asupra alegerilor europarlamentare
Alegerile europarlamentate se apropie, iar specialiștii avertizează că fabricile de fake news organizat se vor activa din ce în ce mai mult cu discursuri antieuropene.
„Din ce am reușit să strângem noi, sunt 192 de grupuri și pagini, care au un impact de peste 5000 de persoane cu un comportament deviant, iar lista de siteuri cu fake news a ajuns la 203 în acest moment. Unele pagini apar și dispar”, a explicat pentru Mediastandard.ro, Nicolae Țîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare (LARICS) din cadrul Academiei Române.
Fabricile de trolli sunt, practic, structuri organizate, care publică mesaje pe Internet, care, de cele mai multe ori, par să fie din partea unor persoane care nu există cu adevărat și al căror scop este să schimbe percepțiile politice sau să influențeze anumite subiecte.
În acest context, atrage atenția că dată fiind apropierea alegerilor europalamentare este posibil ca pagini și conturi care promovează un conținut cu un discurs antieuropean, de pildă, să se înmulțească.
Nicolae Țîbrigan mai atrage atenția că, în România, impactul postărilor pe Facebook, în ceea ce privește informațiile legate de politică, este totuși destul de redus.
Cel mai recent Eurobarometru arată că informațiile cu privire la subiectele politice naționale sunt preluate de către români în primul rând de la televizor (70%, peste media europeană, care ajunge doar la 55%), iar Internetul reprezintă a doua sursă de informare, cu 7% (cu 14% mai puțin față de media europeană).
„Deși își dau seama că impactul este redus, se vor crea pagini ad hoc cu filmulețe de dezinformare targetată – cu mesaje specifice pentru fiecare categorie de vârstă în parte pentru a mobiliza sau demobiliza anumite segmente”, mai spune expertul LARICS.
Expertul LARICS subliniază că „în principal, partidele politice nu și-au creat departamente speciale pentru social media, utilizează, de regulă, resursele organizațiilor de tineret”. Din observațiile sale, Opoziția nu își canalizează resursele pentru crearea de astfel de conținut. În plus, pe lângă persoanele care pot fi asociate partidelor, spune că mai sunt și simpatizanți cu conturi false care, de obicei, folosesc un limbaj injurios pe diverse teme. Cu toate acestea, un impact mai mare îl au paginile și nu conturile personale, mai explică el.
Pentru a ne păzi de falsuri, trebuie văzut, de asemenea, dacă pagina are sau nu semnul distinctiv de recunoaștere a identității de la Facebook (o bifă în dreptul numelui paginii), iar în cazul în care pagina este a unui brand cunoscut, trebuie văzut numărul de like-uri pe care îl are, fiindcă numărul trebuie să fie destul de mare, nu de ordinul zecilor sau sutelor.
Articole asemănătoare
Presa străină judecă la sânge competența României: 4 scenarii posibile
Dăncilă lăudată în Sputnik pentru „dialogul foarte curajos” cu Erdoğan
Truth, platforma de socializare a lui Donald Trump, s-a lansat la pachet cu o mulțime de probleme
Antena 1, în cădere liberă? Audiențele TV 2017, schimbări majore
Noii algoritmi Facebook fac ravagii printre brandurile românești. Sau nu?