Teoriile conspirației au urmări reale: cazul rachetelor anti-grindină. Pagube ale culturilor agricole, de aproape 200 de milioane de euro

Lunile aprilie și mai a venit cu ploi și căderi de grindină, care au afectat serios atât zonele urbane, dar mai ales cele rurale. Culturile agricole au avut cel mai mult de suferit – o estimare neoficială vorbește despre pagube de aproape 200 de milioane de euro numai în luna aprilie.

Situația ar fi putut fi evitată dacă rachetele anti-grindină ar fi funcționat. Doar că Ministerul Agriculturii a oprit Sistemul Național Antigrindină anul trecut, la solicitarea unor asociații de fermieri. Acestea susțineau că rachetele antigrindină ar fi dus la apariția secetei. În prezent, sistemul tot nefuncțional este – Ministerul susține că motivul ar fi lipsa omologării pentru punctele de lansare.

Teoria conspirației a dus la oprirea sistemului, în 2024

Totul a început de la o serie de postări în care utilizatorii de social media că sistemul antigrindină reprezintă o manipulare a vremii, care oprește precipitațiile și aduce secetă.

De exemplu, în acest video demontat de Factual, un bărbat afirmă: „Uitați-vă și voi. În România, da? Credeți că sunt toate acestea pentru a manipula vremea? Uită-te cu atenție!”, referindu-se la sistemul de rachete.

„I-auziți! Stați în case, o să muriți de sete! Asta se vrea, însecetarea și înfometarea populației. Uitați cum distruge România”, se mai arată în videoul publicat pe Facebook, în 2024.

Teoria conspirației a prins atât de bine, încât au existat și incidente violente. În luna mai a anului trecut, fermierii din Vrancea au atacat sistemele din punctul Bordeasca cu pietre și lemne, în încercarea de a opri lansarea rachetele, scrie Digi24. Fermierii în cauză și-au atins scopul: rachetele n-au mai putut fi lansate. Cu doar câteva săptămâni înainte, zeci de fermieri au protestat cu tractoarele în fața Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II din Focşani, împotriva începerii sezonului de operativ de trageri cu rachete antigrindină. Și ei afirmau că această metodă de prevenire a daunelor majore ar duce la secetă.

Realitatea spune altceva

Atunci când a suspendat funcționalitatea sistemului, Ministerul Agriculturii a promis că va realiza un studiu pentru a hotărî dacă există o legătură între rachetele antigrindină și secetă. Un an mai târziu, studiul lipsește în continuare; pe lângă lipsa omologării punctelor de lansare.

Nu numai România a fost marcată de această teorie a conspirației. La sfârșitul lui 2024, cotidianul El Pais scria că există agricultori spanioli care sunt acum convinși că seceta de care suferă este cauzată de însămânțarea norilor în Maroc sau de tunurile private antigrindină utilizate pe câmpurile irigate.

Racheta antigrindină este lansată în nori, unde iodura de argint este eliberată și „sparge” particulele de gheață, împiedicând producerea de grindină. Ploaia înlocuiește ”piatra”, iar mecanismul se autodistruge înainte de a ajunge la sol, fără a exploda.

De pierdut are populația, care, după estimările Mihai Răzvan Moraru, antreprenor și realizator al podcastului „Cerne și discerne”, publicate pe Facebook, numai în luna aprilie au fost înregistrate pierderi de aproape 200 de milioane de euro. În plus, fenomenele extreme au început să afecteze case, mașini și chiar animale, expunând locuitorii la riscuri majore.