Utilizarea AI duce la folosirea mai rară a gândirii critice

Instrumentele de inteligență artificială pot fi o binecuvântare sau pot fi un blestem. Depinde de noi, oamenii, să decidem cum vrem să le folosim. Cu siguranță, ne fac viața mai ușoară, dar ridică și o problemă în ceea ce privește capacitățile cognitive – printre altele.

O cercetare realizată de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon constată că, pe măsură ce oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe inteligența artificială generativă în activitatea lor profesională, folosesc mai puțin gândirea critică. Acest lucru poate „duce la deteriorarea facultăților cognitive care ar trebui să fie conservate”.

319 participanți, care au declarat că utilizează AI în sarcinile lor de lucru, au fost rugați să răspundă la un sondaj privind încrederea lor în capacitatea instrumentelor AI pe care le utilizează, cât de încrezători sunt în evaluarea rezultatelor AI și cât de încrezători sunt în abilitățile lor de a finaliza aceeași sarcină de lucru fără instrumentul AI, conform 404media.

Prea multă credință

„O ironie cheie a automatizării este că, mecanizând sarcinile de rutină și lăsând manipularea excepțiilor pe seama utilizatorului uman, privezi utilizatorul de oportunitățile de rutină de a-și exersa judecata și de a-și consolida musculatura cognitivă, lăsându-l atrofiat și nepregătit atunci când apar excepțiile”, au scris cercetătorii.

Mai exact, aceștia au observat că, cu cât participanții la studiu aveau mai multă încredere în abilitățile inteligenței artificiale – adică cu atât erau mai puțin dispuși să verifice acuratețea muncii.

„În mod surprinzător, în timp ce inteligența artificială poate îmbunătăți eficiența, aceasta poate reduce, de asemenea, implicarea critică, în special în sarcinile de rutină sau cu miză redusă în care utilizatorii se bazează pur și simplu pe inteligența artificială, ceea ce generează îngrijorări cu privire la dependența pe termen lung și diminuarea rezolvării independente a problemelor”, se arată în studiu.

Din păcate, aceasta nu este singura problemă. Cercetătorii au concluzionat, de asemenea, că „utilizatorii care au acces la instrumentele GenAI produc un set mai puțin divers de rezultate pentru aceeași sarcină, în comparație cu cei care nu au acces. Această tendință de convergență reflectă o lipsă de judecată personală, contextualizată, critică și reflexivă a rezultatelor AI și, prin urmare, poate fi interpretată ca o deteriorare a gândirii critice”.

Nu este atât de rău

Cu toate acestea, aceste constatări nu sunt atât de rele pe cât pot părea. Automatizarea anumitor sarcini a făcut parte din evoluția noastră ca întreg. Este normal să căutăm modalități de a ne ușura munca, iar IA se potrivește cu o mare varietate de sarcini care trebuie îndeplinite.

După cum afirmă unul dintre autorii documentului de cercetare, „instrumentele generative de inteligență artificială […] sunt cele mai recente dintr-un lung șir de tehnologii care ridică semne de întrebare cu privire la impactul lor asupra calității gândirii umane, un șir care include scrisul (contestat de Socrate), tiparul (contestat de Trithemius), calculatoarele (contestate de profesorii de aritmetică) și internetul”.

Așadar, inteligența artificială ar putea avea un impact asupra utilizării capacităților congenitale. Cu toate acestea, depinde de utilizator și de cât de conștient este de necesitatea de a păstra anumite abilități, cum ar fi gândirea critică, în activitatea sa.