Black Friday 2020: bugete personale mari, stratageme de marketing, legislația din domeniu

Dacă, pentru unii comercianți Black Friday (BF) a luat deja sfârșit, pentru alții campania continuă, iar pentru o mică parte dintre ei nici n-a început încă. În SUA, Black Friday este în 27 noiembrie, în mod tradițional, dar la noi data este stabilită de cel mai mare magazin online. Anul acesta, s-a cumpărat chiar chiar mai mult decât anul trecut, contrar așteptărilor pe 2020 ale jucătorilor din industrie.

Are lumea bani…

În acest an, ne-am fi așteptat ca românii să nu mai dea năvală la shopping pe Internet. Cu toate acestea, volumele tranzacționate au atins noi recorduri. Ar fi aici două explicații:

1. Majoritatea românilor nu și-au mai organizat anul acesta concediile sau pachetele turistice deja cumpărate au fost anulate. Banii puși deoparte pentru vacanțe au fost redirecționați spre cumpărături de „Vinerea neagră”.
2. În mod tradițional, cumpărătorii de la noi puneau deoparte ceva bani pentru Black Friday, iar acest an n-a făcut excepție. Ne place să credem că suntem chibzuiți cu finanțele proprii, așa că este posibil ca mulți să fi făcut economii încă de la începutul anului.

Pandemie, ne-pandemie, obiceiurile de shopping online s-au păstrat, spre bucuria comercianților! În schimb, cumpărăturile din magazine fizice n-au mai atins nivelurile de altădată, din cauza restricțiilor impuse de autorități.

Tranzacții peste tranzacții

Conform procesatorului de plăți cu cardul PayU România, anul acesta, valoarea totală a volumelor tranzacționate online a ajuns la 349 de milioane de lei, cu 78% mai mult decât anul trecut.

Minutul de aur, adică cel în care s-au înregistrat cele mai multe tranzacții, a fost 07:44 în 13 noiembrie, atunci când eMag a pornit campania de Black Friday. Atunci au fost 4.792 de tranzacții, cu 124% mai multe decât anul precedent în același minut. Valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 647 de lei, în scădere cu 8% față de 2019.

Surpriza mare a fost în cazul plății cu un singur click: aceste tranzacții au crescut cu 117% față de anul precedent, iar ponderea lor se aproprie de 50% din total tranzacțiilor realizate cu cardul. Asta înseamnă că românii au tot mai multă încredere în plata cu cardul și nu le e teamă să memoreze datele cardului în conturile de utilizatori ale aplicațiilor de shopping.

Principalele categorii de produse cumpărate de români, în ordinea vânzărilor:

• IT&C
• Home & Deco, inclusiv decorațiuni de Crăciun
• Fashion
• Parfumuri & Beauty
• Cărți și jocuri
• Jucării.

Conform PayU România, Black Friday în România rămâne un eveniment de interes și pentru posesorii de carduri emise în alte țări; s-a înregistrat o creștere de 124% față de anul precedent, cu o pondere de 10% din totalul tranzacțiilor cu cardul.

Reduceri reale sau amăgiri?

Și anul acesta, cel mai mare magazin online a avut produse inedite la reducere – teste rapide Covid-19, lingouri de aur, automobile de lux etc. De asemenea, au fost reduceri foarte mari, aproape de limita ridicolului – de exemplu, căști fără fir auriculare, la 3 sau 6 lei, cu reducere de la 200 sau 300 de lei.

Cu toate acestea, pe tot parcursul zilei de 13 noiembrie, cumpărătorii s-au plâns sau au ridiculizat pe rețelele sociale reducerile false sau metodele de manipulare ale magazinelor online.

Cea mai discutată dintre ele a fost tendința magazinelor de a crește prețurile unor produse cu câteva zile sau săptămâni înainte de Black Friday, pentru a anunța apoi „reduceri” senzaționale. Unii clienți au folosit comparatoarele de prețuri, care arată evoluția prețurilor pentru anumite produse, pe anumite perioade de timp.

Legislația românească le permite comercianților să aducă prețurile produselor la nivelul original înainte de reduceri, adică la valorile la care produsele respective au fost vândute pentru prima dată. De exemplu, dacă o tabletă nouă costă 3.000 de lei, pe parcursul anului prețul poate ajunge la 2.500 de lei. Înainte de Black Friday, magazinele online pot vinde acea tabletă la un preț de referință de 3.000 de lei, nu de 2.500 de lei. Deci, prețul vechi va fi de 3.000 de lei, iar prețul nou de BF va fi cel redus de către comerciant (preț care poate fi 2.700 sau 2.800, să zicem, deci oricum mai mic decât prețul de referință de 3.000 de lei).

O altă nemulțumire a oamenilor a fost că cele mai multe produse apăreau cu stoc zero, deși campania de reduceri abia începuse. Nu toate site-urile pot afișa stocul în timp real, așa că au fost situații în care, deși produsul era disponibil, de fapt el dispăruse din depozite și cumpărătorilor li se oferea un produs asemănător.

La nivel legislativ, situația este la limită: în mod normal, o comandă este considerată fermă după ce clientul primește o confirmare pe ecran, prin e-mail, prin telefon etc. Dar ce te faci dacă primești confirmarea pe ecran sau prin e-mail, iar apoi ești sunat de către magazin și ți se comunică faptul că nu mai există acel produs în stoc? Magazinul ar fi trebuit să onoreze comanda inițială sau ar fi trebuit atunci să precizeze că acea comandă nu este fermă decât după confirmarea telefonică.

Spre deosebire de anii trecuți, în 2020 n-au fost încă semnalate situații în care au fost puse în vânzare produse la preț derizoriu – de exemplu, un laptop la 10 lei, deși în mod normal el costa 1.500 de lei. Și aici situația din punct de vedere legal este delicată, dar a fost tranșată de câteva ori de instanțe. Trusted.ro precizează:

„La prețul produselor, se aplică o regulă expresă din Codul Civil (art. 1665, mai precis), care spune ca prețul trebuie să fie serios, și nu unul derizoriu, unul pe care orice consumator de bună credință nu l-ar considera că poate să fie prețul real al acelui produs. De exemplu, într-un caz din Bacău, din 2015, un televizor a fost pus la vânzare la 49 de lei, în loc de 1.049 de lei, iar instanța a decis că această diferență “nu poate fi apreciată decât ca fiind vădit derizorie, întrucât este de 21 de ori mai mică decât valoarea minimă de piață identificată de expert.”

Cu toate că, în aceste situații, contractul poate fi ușor contestat și nu trebuie onorat, în anii trecuți marile magazine online au preferat să livreze produsele cu preț derizoriu și și-au transformat propriile greșeli în mișcări de marketing, pentru a nu-și pierde cumpărătorii.

Dreptul de retur este la putere

Perioada BF în România este cea în care românii se folosesc cel mai mult de dreptul de retragere din contract (retur). De aceea, cumpărătorii achiziționează mai multe produse, pentru a le testa și le returnează pe cele care nu le convin.

Conform Trusted.ro, site-ul magazinului online trebuie să aibă informațiile despre dreptul de retur în 14 zile calendaristice de la primirea produsului. În caz contrar, conform OUG 34/2014, puteți returna produsul în 12 luni de la primire și magazinul online este pasibil de amendă.

Informațiile cele mai importante în acest sens sunt că:

• poți folosi modelul de formular de retragere de pe site (trebuie să existe un model pe site) sau orice altă metodă de comunicare, inclusiv telefonic;
• trebuie să plătești transportul la retur (dacă nu cumva magazinul se oferă să acopere această cheltuială);
• nu este necesar să trimiți produsul în ambalajul original;
• există unele excepții – produse ce nu pot fi returnate din motive de igienă, consumabile, produse alimentare, produse personalizate etc.

Acum suntem în perioada în care apar nemulțumiri legate de livrare, deși marii comercianți au făcut investiții în acest domeniu, ca să se asigure că produsele comandate de BF nu ajung cu întârzieri prea mari. Cert este că Black Friday, dincolo de a fi un festival al shopping-ului uneori compulsiv, este o perioadă mereu înconjurată de controverse.

Foto: Gerd Altmann (Pixabay)