Atunci când s-a discutat pentru prima dată despre achiziționarea Twitter, Musk a declarat că este un „absolutist al libertății de exprimare”, promițând să reducă moderarea prea zeloasă a tweet-urilor și spunând chiar că lui Donald Trump ar trebui să îi fie redat contul de pe platforma de socializare.
De atunci, mai ales după ce autoritățile europene și agenții de publicitate și-au exprimat îngrijorarea, el și-a moderat discursul. Într-un tweet, Musk i-a asigurat pe agenții de publicitate că „Twitter nu poate deveni, evident, o zonă de iad în care totul poate fi spus fără consecințe!”, dar nu este clar dacă Musk își va opri planurile de a „lăsa tweetul să existe (…) dacă este o zonă gri”.
Totuși în timp ce Elon Musk se prezintă ca un campion al libertății de exprimare, el a depășit de multe ori această limită, punându-se în situația de a ataca atât mass-media, cât și principiile libertății de exprimare.
Elon Musk, în dușmănie cu New York Times
La doar câteva zile de când a preluat Twitter, Musk și-a sărbătorit noua poziție postând o teorie a conspirației nefondată despre agresiunea lui Paul Pelosi, soțul președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Ca răspuns la un tweet făcut de Hillary Clinton, care i-a acuzat pe republicani că răspândesc „ură și teorii ale conspirației deranjante” despre agresiunea lui Paul Pelosi, Musk a spus că „există o mică posibilitate ca această poveste să fie mai mult decât pare”. El a distribuit apoi un link al unui articol din Santa Monica Observer, care susține că Pelosi era beat și se bătea cu un lucrător sexual de sex masculin.
Tweetul, după cum a relatat ulterior New York Times, a fost șters de pe contul lui Musk – nu înainte de a strânge 24.000 de distribuiri și 86.000 de like-uri.
Nu este prima dată când site-ul de știri publică acest tip de informații false și neverificate. În 2016, acesta a participat la utilizarea dezinformărilor pentru a consolida și mai mult poziția în sondaje a lui Donald Trump. De exemplu, în acel an, publicația a avansat o afirmație potrivit căreia doamna Clinton ar fi murit și că o sosie a fost trimisă pentru a dezbate cu candidatul republican la președinție, Donald J. Trump.
Dar nu s-a terminat aici: când NYTimes a publicat un articol cu titlul „Elon Musk, într-un tweet, distribuie un link de la un site cunoscut pentru publicarea de știri false”, CEO-ul Tesla a atacat publicația. „Este un fals – nu am *nu* postat pe Twitter un link către New York Times!”, a spus Musk.
„The Guardian, o mașină de propagandă de extremă stânga”
The New York Times nu este singurul organ de presă care a fost insultat public de Elon Musk, ci și The Guardian.
Răspunzând la mai multe tweet-uri făcute de Paul Graham, noul CEO al Twitter a spus că „The Guardian obișnuia să aibă echilibru (moderat de stânga) și integritate, dar acum este o mașină de propagandă de extremă stânga. Sper ca într-o zi să se întoarcă acolo unde erau”.
Așadar, în timp ce Elon Musks crede că este un apărător al libertății de exprimare, el se confruntă și cu o prejudecată care îl face să nu fie așa. Insultând instituțiil media cu care nu este de acord, doar pentru că îl expun sau îl critică, el cade în logica trumpistă, în care ceea ce diferențiază agențiile de știri bune de cele rele este cât de mult se aseamănă opiniile lor cu cele ale lui Trump sau, în acest caz, ale lui Musk.
Susține libertatea de exprimare – doar dacă este de acord cu ideea respectivă
Dacă acest lucru nu este suficient, iată un alt exemplu de părtinire a lui Elon Musk: potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect cu care a vorbit Financial Times, Elon Musk le-a cerut managerilor și consilierilor să numească cine ar trebui să rămână și cine ar trebui să fie concediat.
În plus, o sursă spune că noul proprietar al Twitter nu are în minte un număr de persoane concediate, dorind mai degrabă să îi concedieze pe cei care nu sunt de acord cu el.
Atacurile la adresa jurnaliștilor
Până acum, am văzut cum Elon Musk privește libertatea de exprimare, concediind angajații care nu sunt de acord cu el și atacând presa online, atunci când aceasta este cea care îl critică.
Dar tweet-urile sale nu au vizat doar mass-media, ci chiar și jurnaliști – de cele mai multe ori, jurnaliste.
MediaStandard a scris, în luna mai a acestui an, că mogulul a doxxat o jurnalistă care lucra pentru The Atlantic și Vogue. Molly Jong-Fast l-a criticat public pe Musk pentru lipsa de etică din companiile sale: „O mulțime de muncitori care se plâng de rasism, sexism și de hărțuiri sexuale teribile. De asemenea, există o mișcare reală de sindicalizare și acesta este un lucru care nu-i place”, a spus ea.
Ulterior, Jong-Fast a a devenit centrul atacurilor online celor care îl susțineau pe Elon Musk, unul dintre tweet-uri conținând chiar adresa ei de domiciliu, găsită într-un articol vechi. Răspunsul noului CEO al Twitter la acest tweet? Două emoticoane de râs.
Aș vrea să spun că este singurul caz, dar nu ar fi adevărat:
- În noiembrie 2017, Musk le-a strigat „rușine!” jurnaliștilor care au relatat despre concedierile de la Tesla. Ieșirea miliardarului a avut loc în timpul unei conferințe telefonice cu investitorii și presa.
- În iulie 2018, Elon Musk a făcut o serie de tweeturi în care punea la îndoială integritatea jurnalistei Linette Lopez (The Insider), care relatase despre neconcordanțe în producția Tesla. Slate a scris mai multe pe acest subiect.
- La începutul lunii februarie 2022, reporterul Associated Press Tom Krisher a fost acuzat de CEO-ul Tesla că este un lobbyist și nu un jurnalist, după ce vehiculele au fost rechemate în service din cauza funcției „rolling stop” din Full Self-Driving Beta: „Este de fapt un lobbyist, nu un jurnalist. Sunt mulți care se dau drept cel de-al doilea, în timp ce se comportă ca primul. Fără integritate”, a scris Musk pe Twitter.
Leave a Comment