Telegram a apărut ca un instrument esențial pentru mișcările de opoziție din locuri precum Belarus și Iran și a obținut o victorie uriașă atunci când autoritățile ruse au renunțat la efortul lor de a interzice aplicația după doi ani de lupte fără succes, timp în care înalții oficiali au folosit aplicația.
Lukașenko, învins de Telegram
Puterea aplicației de mesagerie instantanee securizate Telegram a fost cea mai evidentă în 2020 în Belarus, unde activiștii și politicienii din opoziție s-au bazat pe această platformă pentru a contracara încercările autorităților de a controla informațiile într-un an electoral crucial, explică Radio Europa Liberă. Înaintea votului din 9 august 2020, când președintele Aleksandr Lukașenko se confrunta cu un grup mic de candidați din opoziție, autoritățile din Belarus au făcut tot posibilul pentru a intimida administratorii canalelor Telegram.
Când trei bloggeri care susțineau opoziția prin postări pe Telegram au fost arestați în iunie 2020, organizația pentru drepturile omului Amnesty International a condamnat presiunea împotriva surselor alternative de informații.
În noiembrie, statul belarus îi acuza pe administratorii canalului Nexta de pe Telegram de organizarea unor „revolte în masă”. Până la sfârșitul lunii, ei au fost adăugați pe lista Comitetului de Securitate a Statului cu „persoane implicate în activități teroriste”.
Însă chiar și Lukașenko acceptase de multă vreme puterea aplicației Telegram, folosind un canal de stat nou creat pentru a posta videoclipuri, precu cel în care ține în mână o pușcă AK-47 și dă ordine către forțele de securitate din jurul elicopterului său:
Rusia, incapabilă să cenzureze aplicația
Rusia, după o luptă de doi ani pentru interzicerea aplicației Telegram, a cedat, mai ales după ce Ministerul Comunicațiilor a admis că este „tehnic imposibil” să blocheze aplicația de mesagerie. Constatarea a venit după ce șefii de la Telegram au refuzat să dezvăluie cheile de criptare, așa cum ceruseră autoritățile rusești, care explicau că astfel vor putea lupta mai eficient contra organizațiilor teroriste.
Treptat, unele instanțe judecătorești, lideri politici și chiar Ministerul de Externe au început să folosească platforma Telegram. Fondatorul aplicației a explicat că firma lui s-a adaptat pe parcurs, în funcție de măsurile de cenzură luate de Rusia și alte state și a introdus metode tehnice de a păstra securitatea aplicației, precum utilizarea de servere proxy prin rotație.
Cu toate măsurile luate pentru a preveni publicarea de conținut terorist, rasist sau de alte naturi violente, încă există grupuri pe Telegram care propovăduiesc astfel de comportamente. Platforma este în continuare un loc în care cetățenii din țările cu sisteme de cenzură își pot exprima ideile, dar și un cuib al extremiștilor. De administratorii platformei și de utilizatori depinde „curățenia” permanentă care trebuie făcută în canalele aplicației.
Foto: Ümit Solmaz (Pixabay)
Leave a Comment