Suspendarea vaccinării cu AstraZeneca e unul dintre subiectele care nu are nevoie de introducere în aceste zile. Toate posturile de știri, toate publicațiile și fiecare colțișor de social media a abordat cel puțin o dată problema loturilor retrase.
Însă în tot acest scandal, datele au fost împinse într-o parte și ”senzaționalul” subiectului a început să domine discuția. De ce?
Cât cântăresc 24 de milioane de persoane vaccinate numai în Anglia
Anglia are cea mai performantă campanie de vaccinare atât de pe teritoriul Europei, cât și din istoria proprie. Conform datelor publicate de Guvernul britanic, aproximativ 24 de milioane de oameni au primit cel puțin o doză până în prezent. Dintre aceștia, au fost înregistrate „33.207 de cărți galbene (sistemul Angliei de monitorizare a efectelor adverse a vaccinurilor) pentru Pfizer / BioNTech, 54.180 pentru vaccinul Oxford University / AstraZeneca și 251 au fost raportate acolo unde marca vaccinului nu a fost specificată”, începând cu 28 februarie 2021.
Raportul Marii Britanii mai arată că, „pentru ambele vaccinuri, rata generală de raportare este de aproximativ 3 până la 6 cărți galbene la 1.000 de doze administrate”.
Numărul de persoane vaccinate cu AstraZeneca depășește numărul de reacții severe sau decese raportate, însă impactul emoțional al pierderii unei vieți umane (și în apropierea unui proces medical care inspiră speranță, precum vaccinarea anti-Covid) primează în evenimentele europene recente.
Cum ne influențează emoțiile
Într-un astfel de context, în care nici autoritățile statelor europene nu pot să ofere mai multe răspunsuri, terenul e fertile pentru dezinformare. Elementele folosite pentru a induce o idee greșită publicului sunt deja parțial parte din ecuație: un subiect disputat îndelung (vaccinarea), un eveniment cu impact emoțional negativ (decesul unor oameni) și felul în care creierul uman funcționează.
Deși ne place să credem că suntem ființe complet raționale, multe dintre deciziile pe care le luăm sunt influențate de o emoție care poate fi dificil de identificat. În procesul de a judeca, oamenii consultă un catalog propriu de emoții pozitive și negative, asociate unui context dat.
Apelul la emoții vine înainte gândirii raționale, chiar și atunci când nu suntem conștienți de acest lucru. În acest ton funcționează și dezinformarea, care mizează pe atingerea unor puncte sensibile ale publicului pentru a determina o reacție.
Cine profită de pe urma isteriei
O îndoială cu privire la capacitatea serului anti-Covid produs de AstraZeneca exista deja. În februarie, înainte ca scandalul să prindă proporțiile actuale, un studiu realizat de Focus Agency arăta că slovacii ar prefera să se imunizeze cu vaccinul rus Sputnik V decât cel de la AstraZeneca sau cel de la Moderna, conform Euractiv.
Pe același sentiment mizează și dezinformarea actuală, care-și face loc printre discuțiile pro și contra despre suspendarea vaccinării cu AstraZeneca. În această mare de păreri, apar postări care continuă să producă îndoială asupra serului britanico-german, în contextul în care Agenția Europeană a Medicamentului încă nu a oferit un răspuns clar cu privire la problemele apărute la mai multe loturi.
O postare – care identifică autorul original, dar al cărui cont nu poate fi găsit pe Facebook – este preluată pe mai multe grupuri și pagini de teorii anti-vaxx, strângând câteva sute de reacții și zeci de share-uri la fiecare postare în parte.
Am identificat două categorii principale de postări care fac referire la vaccinul AstraZeneca: (1) cele care susțin că autorul (ori un cunoscut de-ai săi) s-au vaccinat și au avut reacții adverse puternice ori (2) cele care iau în râs procesul de vaccinare.
O altă postare, de data aceasta dintr-unul din grupurile ”anti-botniță”, face trimitere la un articol de pe Adevărul.ro despre nouă mii de persoane din Israel care au renunțat la vaccinarea cu AstraZeneca, afirmând că „VACCINAREA ESTE O FALSĂ SOLUŢIE – priviţi la ceea ce se întâmplă în Israel: după vaccinare nu urmează normalitatea, urmează discriminarea şi a doua rundă de vaccinare!”.
”Noaptea Minții”, o pagină de Facebook care luptă „împotriva camarilei lui Werner” și are 34 de mii de urmăritori, a republicat un video cu soția unui bărbat care a făcut infarct la o zi după ce s-a vaccinat. Totuși, medicii legiști ar fi concluzionat că moartea bărbatului din Gorj, survenită la o zi de la vaccinare, nu a avut legătură cu serul – chiar dacă acesta era din lotul AVB2856, retras joi seara.
„Bărbatul a fost vaccinat cu vaccin AstraZeneca din lotul ABV 2856 oprit de la utilizare în Italia, dar nu s-a stabilit nicio legătură de cauzalitate între deces și vaccinare. În total, în Gorj au fost vaccinați din acest lot 1.083 de oameni și nu au fost raportate niciun fel de reacții adverse. Bărbatul de 47 de ani a făcut infarct miocardic, a fost făcută necropsia. Nu există nicio legătură de cauzalitate între vaccin și deces”, a declarat pentru HotNews directorul Direcției de Sănătate Publică Gorj, Narcis Stoian.
Mai cu seamă, reacțiile la aceste postări atrag întotdeauna indignarea altor utilizatori. Puși în fața unor informații de natură emoțională, în care s-ar putea afla la rândul lor, aceștia se solidarizează cu cauza și critică ori procesul de vaccinare, ori compania AstraZeneca.
Leave a Comment