Încă de când au fost vehiculate primele zvonuri despre posibilele candidaturi pentru alegerile prezidențiale, majoritatea sondajelor l-au dat pe Klaus Iohannis câștigător detașat. Această informație a fost preluată și de presă, care a ajuns pe zi ce trece să dea credit din ce în ce mai mare actualului președinte și, prin aceste acțiuni, să creeze în jurul acestuia o armură destul de greu de spart de armele celorlalți contracandidați.
Mai mult, acest avantaj, oferit indirect de presă, este dublat și de poziția de pe care pleacă Iohannis în alegeri. Din punct de vedere strategic, în această cursă, Klaus Iohannis pornește de pe poziția de câștigător și datorită actualei sale poziții de președinte al României. Acest lucru nu numai că îi aduce un capital de imagine imens, ci vine la pachet și cu un număr semnificativ de voturi, pe care ceilalți contracandidați nu îl dețin.
Așa au ajuns Viorica Dăncilă, Dan Barna, Theodor Paleologu, Mircea Diaconu și restul candidaților să se viseze în turul doi alături de Iohannis și să se autopoziționeze din start pe locul al doilea atât în prima parte a alegerilor, cât și în a doua. Postura de challenger este una destul de dificilă, iar reușita împotriva celui care deține prima poziție poate fi realizabilă doar în cazul unei alianțe fie între partidele politice, fie între votanții care nu își doresc un candidat, exact așa cu s-a întâmplat în 2014.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla, însă, un lucru este cert. Atât Partidul Național Liberal, cât și președintele Klaus Iohannis au lăstat-o mai moale cu promovarea în mediul online. În timp ce contracandidații săi au postări peste postări, se pare că președintele a pierdut destul de mult teren în fața acestora.
Strategia de campanie
O explicație legată de absența materialelor publicitare, parte a campaniei prezidențiale, de pe pagina oficială de Facebook a PNL-ului se poate lega și de actualul context politic, în care partidul se pregătește pentru a intra la guvernare. Privind conținutul reclamelor sponsorizate, putem observa și care este actuala strategie a partidului. Astfel, se pare că principalul obiectiv al PNL, cel puțin pentru perioada imediat următoare, este aceea de a promova viitorul guvern.
Pentru acest tip de publicitate, PNL are în curs de derulare aproximativ cinci spoturi cu conținut plătit, care vorbesc mai mult despre reușitele unor membri precum Ludovic Orban, Florin Roman, Raluca Turcan sau Siegfried Mureşan, toți vehiculați a fi propuși în funcții destul de importante pentru următoarea perioadă.
Cu toate acestea, se resimte puțin și prezența actualului președinte în toată această încercare de a câștiga încrederea oamenilor în viitorul guvern, chiar dacă nu la fel de pregnant ca și în cazul celorlalte partide. Toate postările sunt marcate de sloganul „Pentru o Românie normală”, care este de altfel și deviza președintelui Klaus Iohannis în aceste alegeri.
Două postări în 12 săptămâni
Dacă pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt ale partidului, PNL pare să abiă o strategie, nu putem spune același lucru și despre promovarea candidatului la alegerile prezidențiale. La mijlocul campaniei, pagina principală a partidului are doar două postări care garantează pentru președintele Kalus Iohannis, ca fiind singurul capabil să aducă ”normalitatea” în România.
Se pare că, accentul a căzut mai mult în perioda de precampanie, acolo unde Iohannis a avut un început destul de promițător. Mesajele electorale pentru susținerea actualului ocupant al fotoliului de la Cotroceni au fost mult mai concentrate, iar frecvența acestora o depășesc cu mult pe cea actuală.
Pagina oficială a președintelui nu a înregistrat nici ea o activitate din punct de vedere al spoturilor. Totuși, sloganul de campanie al candidatului-președinte Iohannis se regăsește pe paginile filialelor partidului, care par mult mai implicate decât Centrul.
Scopul scuză mijloacele
Din materialul publicitar de pe Facebook al USR-ului, înțelegem că poziționarea pe fotoliul de la Cotroceni a liderului Dan Barna pică după miza acaparării de imagine generată de trecerea moțiunii de cenzură. Acest lucru se resimte și în discursul recent al conducerii Uniunii, care negociază trecerea mai multor proiecte cheie din agenda proprie, în schimbul acordării votului de încredere lui Orban.
Astfel, putem teoretiza că USR, prin mișcările pe care le face ca urmare a căderii Guvernului PSD, își împinge pe agenda publică mai multe proiecte care pot servi și ca temă de discuție în viitoarele dezbateri, pentru candidatul Dan Barna. În acest fel, apar două mize: una pe termen scurt, de evitarea a posibilei crize guvernamentale, și una pe termen lung, câștigarea încrederii electoratului prin implementarea unor proiecte promise de mult. Așadar, aparentul joc politicianist, dus de partidul care fuge de această etichetă, poate fi scuzat, cel puțin aparent, de scop.
Remarcăm, din conținutul promovat de către pagina formațiunii politice, că USR nu se axează doar pe jocul făcut în Parlament. Reclamele de pe Facebook vorbesc și despre schimbarea pe care ar aduce-o Barna de la Cotroceni, dar și despre reușitele partidului din ultimii trei ani.
Dacă ar fi să tragem o concluzie, la aproape două săptămâni de la începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, ar trebui să luam în considerare importanța actualelor mișcări de pe scena politică. Ar trebui, de asemenea, să reflectăm asupra efectului căderii Guvernului PSD, un eveniment important ce marchează prima parte a campaniei pentru alegerile din noiembrie.
Acesta pare a fi scânteia care a pornit schimbarea dinamicii dintre principalele personaje politice. Până la primul tur, mai sunt doar 19 zile, timp în care partidele au de reflectat asupra strategiilor de campanie, dar și a tranșării crizei guvernamentale ce ar putea fi generată de neînțelegerile dintre grupurile parlamentare.
Leave a Comment